Europa Liberă: Profesorii trebuie să fie cei mai buni, deci vă asumați un risc să apareți în fața elevilor, care, în mod inevitabil ar trebui să vă depășească, dar vă ambiționați totuși să rămâneți pe post de profesor, așa-i?
Un interviu cu Iurie Matei
Iurie Matei: „Mulți dintre studenții noștri bineînțeles că știu ce pictăm noi. Este responsabilitatea față de cei care doresc să vină la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, posibil să devină elevii unuia dintre cei expuși aici. Însă un profesor trebuie să fie întotdeauna de veghe, să observe ce fac studenții care îi sunt elevi, și totodată bineînțeles că eu aș fi înnobilat mult mai mult dacă un elev de-al meu m-ar depăși. Arta nu este o competiție sportivă, dar bineînțeles că sunt anumite criterii după care se judecă arta plastică. Eu sunt mândru că am deja niște elevi care îmi fac concurență și mă bucur de acest lucru.”
Europa Liberă: Aici avem o multitudine de stiluri, de maniere de concepții... Studenții oscilează între aceste concepții sau în funcție de atelierul pe care-l aleg preiau maniera, cum se întâmplă asta?
Iurie Matei: „Vin studenți diferiți la Academie, din diferite școli, de la Colegiul Plămădeală sau de la Școala Igor Vieru. Unii preiau formula plastică a profesorului, eu totdeauna am insistat să-i îndepărtez puțin de la ceea ce fac eu, dar totuși unii rămân captivați de o anumită forumulă plastică. În final, dintr-un curs care l-am scos eu deja au ieșit șase pictori diferiți. Acest lucru este important pentru mine, ca profesor.”
Europa Liberă: Dumneavoastră sunteți un pictor de succes, dacă luăm după criteriul notorietății, vânzărilor, costurilor care sunt afișate alături de lucrările dumneavoastră. Ce înseamnă un pictor de succes, de notorietate, în condițiile de astăzi, când e și economie de piață, e tranziție?
Iurie Matei: „Dacă am eu succes profită din plin și elevii mei, fiindcă au mers cu mine și la proiecte de film, și la expoziții internaționale, și la tabere internaționale. Voi continua să-i iau mereu cu mine, când am posibilitate și bineînțeles că le fac publicitate în mediile de colecționari pe care-i cunosc, și am deja succese și în acest plan. Întotdeauna dacă te afli alături de un om de succes, neapărat vei avea și tu succes. Asta este formula mișcării înainte și, de ce nu, de piață capitalistă.”
Europa Liberă: Un artist adevărat are și calfe. Dumneavoastră aveți calfe care să stea alături, să vadă niște secrete anume?
Iurie Matei: „Nu stau alături când pictez eu tablourile mele, ci intervin eu pe tablourile lor, e suficient să le arăt cum ating anumite efecte în pictură, cum să ajungi să desenezi din ce în ce mai bine. După ce intervin pe tablourile lor, șterg ce am pictat eu și le spun: fiți buni și repetați dacă sunteți în stare.”
Europa Liberă: Arta plastică în general este arta pentru elită, pentru cunoscători sau este o artă de masă, care trebuie să ducă și un mesaj, să producă efecte sociale?
Iurie Matei: „Arta este pentru toată lumea ca să o admire, dar bineînțeles că nu este accesibilă atunci când e vorba sa vinzi un tablou pentru toată lumea, pentru că are un preț, totuși. Un tablou de unii este privit ca o marfă, ca o investiție. Însă publicul care își dorește poate să găsească, pentru că și arta are mai multe nivele, sunt artiști diferiți, prețuri diferite, formule plastice diferite. Sigur, pentru mine orice tabloul trebuie să fie și un îndemn la luptă, să fii mai cuminte, să fii mai bun, ceea ce se vede in tablourile mele. Un mesaj devine clar atunci când știi să citești un tablou, ai o anumită pregătire.”
Europa Liberă: Mai nou, se editează albume, suplimente la ziare, se încearcă revitalizarea acestui interes pentru arta plastică. Ce credeți că s-ar mai putea face ca oamenii din școli să înceapă să aibă o cultură, o pregătire generală să intre în viața nu doar cu interes de a câștiga bani, dar și cu o predilecție pentru artă, pentru cultură?
Iurie Matei: „Mai întâi guvernul trebuie să facă ca toți absolvenții instituțiilor de invățământ superior să meargă în școli să predea, fiindcă în 90% din școlile din Republica Moldova nu sunt profesori de artă plastică. Nici eu n-am avut, cand eram mic copil în satul meu. Nici acum nu există. S-au închis scolile de artă plastică din
S-au închis scolile de artă plastică din centrele raionale. Trebuie să investim în educație.
centrele raionale. Trebuie să investim în educație. Japonezii au câte două ore de artă plastică în programul școlar. Și sigur că vedem ce performanțe eu și în arhitectură și în design și în toate domeniile.
De aceea revin și repet a spune că guvernul trebuie să se implice masiv, să le dea salarii mari profesorilor de artă plastică, de muzică, profesorilor de sport să meargă la țară. Și atunci sălile de expoziții vor fi arhipline cu public, iubitori și cunoscători de artă și nu vom fi doar noi artiștii și câțiva prieteni care vin la vernisaj. Bineînțeles că acești copii instruiți și pregătiți mai tarziu vor deveni și colecționari de artă, vor respecta artiștii și vor deveni poate oameni politici sau businessmani mai respectuoși față de ceea ce-i înconjoară.”
