Linkuri accesibilitate

Asigurarea locuinţelor ar trebui să devină o normă. Problema e însă cum şi cînd o facem.


Abia după 20 de ani de tranziţie dificilă, în Republica Moldova începe să se vorbească despre asigurarea obligatorie a imobilului. Ideea asigurării locuinţelor a început să plutească în aer după inundaţiile de anul trecut ce au distrus într-o clipită casele unor oameni care nici nu auziseră de aşa minune. Dacă nu erau aceste case înghiţite de apele nărăvaşe, dacă statul nu ar fi trebuit să aloce sume uriaşe pentru construcţia caselor noi, tema asigurării obligatorii a locuinţelor ar fi fost lăsată în continuare într-un con al uitării.


Realitatea cu amănuntul şi cu Iulian Ciocan



Nici nu e de mirare că vocile cele mai răspicate, care au cerut obligativitatea asigurării imobilelor, au fost ale unor reprezentanţi ai guvernului. Vocile astea îşi dau seama mai bine decît oricine că firava construcţie statală moldovenească ar putea să falimenteze dacă se vor ţine lanţ calamităţile. Deocamdată o lege nu a fost adoptată, poate şi din cauza experţilor care au avertizat că populaţia încă nu e pregătită pentru inovaţia sus-pomenită.

Aici aş vrea să spun următoarele. Că populaţia nu este pregătită e limpede cum la fel de limpede e că 2x2=4. De vină e şi sărăcia, dar şi obişnuinţa unora de a miza mereu pe eternul sprijin al statului. La rigoare, se afirmă ritos că statul e obligat mereu să-ţi poarte de grijă, ceea ce, fireşte, e o aberaţie. Mentalitatea oamenilor trebuie, prin urmare, schimbată, iar asigurarea locuinţelor ar trebui să devină o normă. Problema e însă cum şi cînd o facem.

Zic asta pentru că a obliga acum un om sărman să plătească o taxă de asigurare mare ar însemna să provocăm o adevărată revoluţie. Cît de fapt ar trebui să plătească un om în acest caz? Asta cred că nu ştiu nici vocile din executiv care au lansat ideea benefică.

Îmi dau seama, pe de altă parte, că nici asigurătorii nu pot să asigure casele în schimbul unor sume de rîsul curcilor. Trebuie să fie o taxă demnă de luat în seamă. De aceea, propunerea umilei mele persoane ar fi asta: să mai aştepte asigurătorii o vreme, iar guvernanţii să-şi suflece mînecile, împreună cu populaţia, şi să ridice nivelul de trai, să facă din Moldova rapid un stat prosper. Şi atunci asigurarea obligatorie a imobilelor va fi pentru toată lumea o imensă bucurie, o necesitate arzătoare.
XS
SM
MD
LG