Linkuri accesibilitate

Guvernul neagă acuzaţiile lui Marian Lupu că ar pregăti în secret concedierea a mii de profesori.


Ministrul Educației Mihai Sleahtiţchi neagă că guvernul ar pregăti, în secret, disponibilizări masive ale profesorilor. Reacția ministrului vine după ce președintele interimar Marian Lupu a acuzat într-o conferința de presă executivul de intenția de a lăsa câteva mii de profesori fără un loc de muncă, ca urmare a reformării sistemului de învăţământ. Ministrul educaţiei a amintit că reorganizarea şcolilor este una din condiţiile împrumutului semnat cu FMI la începutul acestui an, care a cerut reducerea cheltuielilor pentru învăţământ, unele din cele mai mari din Europa de Est. Lucia Diaconu a căutat să afle în ce stadiu se află acum reforma şi cam ce înseamnă ea în viziunea executivului.


Războiul politic se mută în şcoli



În ultimul deceniu, în Moldova, contingentul elevilor s-a micşorat cu o treime, astfel încît numărul şcolilor unde învaţă mai puţin de 100 de copii a crescut. Pentru a economisi banii din bugetul statului, guvernul s-a angajat să închidă instituţiile de învăţămînt considerate fără perspectivă şi să deschidă şcoli de circumscripţie, care vor aduna copii din localităţile vecine. Reforma mai prevede şi reorganizarea şcolilor după caz, a liceelor în gimnazii şi a gimnaziilor în şcoli primare, tot în funcţie de contingentul de elevi.

Partidul comuniştilor critică reforma pentru ceea ce numeşte consecinţele acesteia, insistînd că mii de profesori riscă să ajungă şomeri. În ajun şi preşedintele democraţilor Marian Lupu, preşedinte interimar, a acuzat guvernul condus de colegul de alianţă liberalul Vlad Filat că ar pregăti disponibilizarea masivă a profesorilor fără un plan de reangajare a persoanelor care vor avea de pătimit de pe urma reformei.

Mihai Şleahtiţchi
Într-o reacţie la acuzaţii, ministrul educaţiei Mihai Şleahtiţchi a punctat că vor fi reduse în primul rînd funcţiile vacante şi numărul de ore, adică sarcina didactică a profesorului, astfel încît să se evite disponibilizarea: „A reduce o poziţie vacantă nu înseamnă a lovi într-o persoană concretă, nu înseamnă a disponibiliza. La fel, a reduce o unitate de la 1,5 la 1,25 nu înseamnă a disponibiliza persoana. Înseamnă a reduce norma de ore.”

Cu titlu de experiment, reforma a început în 2009 în raioanele Rîşcani şi Căuşeni, iar din toamnă ea urmează să fie aplicată şi în alte 9 raioane. În Căuşeni, urmare a proiectului-pilot au fost închise două instituţii, şcoala primară din Sălcuţa Nouă şi gimnaziul din Florica, copiii deplasîndu-se la şcolile din satele vecine, la Cîrnăţeni şi Caşcalia. Olga Donţu, adjunctul şefului direcţiei raionale de învăţămînt susţine că reforma, aplicată după principiul banii urmează elevul, ar avea avantaje, dar şi neajunsuri.

La o şcoală din Rîşcani
Olga Donţu: „Copiii au săli sportive, copiii au săli de computatoare, clasa întîia e la clasa întîia, a doua la doua, dar aşa în Florica de exemplu erau cîte 2 copii în clasa întîia, a doua, a treia şi a patra, nici nu ştiam ce să facem cu ei că trebuia să-i punem pe toţi într-o clasă. Şi finanţele ne-au ajuns. Chiar în primul an a fost făcută şi o rezervă de finanţe şi oamenii şi-au cumpărat care mobilier, care utilaj tehnologic la bucătărie… O problemă, cea mai mare cu care ne confruntăm – pe timp nefavorabil drumurile sînt într-o stare deplorabilă. Cel de la Florica, cam greu cînd sînt mai multe zile cu precipitaţii, trebuie numaidecît cineva să-i ajute ca să urce un deal.”

La Căuşeni bilanţul reformei consemnează că majoritatea profesorilor au fost angajaţi la şcolile de circumscripţie şi doar doi profesori şi-au abandonat profesia, optînd pentru altă meserie în aceeaşi localitate.

Valentina Şincarenco, directoarea şcolii ruse din satul Iargara, raionul Leova, care urmează să fie închisă în următorul an, se arată însă îngrijorată de soarta subalternilor săi, chiar dacă autorităţile promit că profesorii vor fi angajaţi în instituţia unde merg copiii.

Valentina Şincarenco: „Haideţi să luăm chiar clasele primare. Ei îi au pe ai lor o sumedenie. Ce să facă cu noi? Cu doi învăţători de clase primare. Nu au ce face. Ei au proful lor de matematică. Ce să facă al nostru? Dacă e vorba de Leova, nu se va deschide o clasă nouă, ci se va adăuga la componenţa celei existente. Pentru că la Leova tot sînt puţini. De aceea, mă îndoiesc că învăţătorii noştri vor fi asiguraţi cu locuri de muncă”.

La lecţia de sport, în faţa şcolii din Bursuc, Nisporeni
În afară de directoare, neîncrezători în efectele reformei se arată şi părinţii celor 69 de elevi care se împotrivesc ca odraslele lor să meargă la o şcoală din Leova, la 24 km, în fiecare zi, cu toate că vor avea la dispoziţie un autobuz confortabil.

Azi ministrul educaţiei Mihai Şleahtiţchi a spus că lasă în seama direcţiilor raionale şi a autorităţilor locale decizia de a închide sau nu şcolile considerate fără viitor.

În anul de studii 2011-2012, potrivit unui plan al guvernului, ar urma să fie reorganizate în 9 raioane ale republicii 221 de instituţii de învăţămînt, iar în următorii 2 ani încă aproximativ 150, astfel încît din totalul de 1500 de şcoli la sfîrşitul reformei să fie restructurate 370 de instituţii.
XS
SM
MD
LG