Linkuri accesibilitate

La 15 ani după ce s-a alăturat Consiliului Europei, Rusia încearcă să scape de una din obligaţiile principale ale ţărilor membre.


Corespondentul EL la Moscova Tom Balmforth relatează că preşedintele interimar al camerei superioare a parlamentului rus, Alexander Torshin, a propus o lege care ar da dreptul instanţelor ruseşti să răstoarne verdictele Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO).


Rusia „se apără” de CEDO



Mai mulţi activişti pentru drepturile omului din Rusia, inclusiv Liudmila Alexeieva, preşedinta Grupului Helsinki, şi Svetlana Ganushkina, de la organizaţia „Memorial”, au spus că adoptarea unei asemenea legi s-ar putea solda cu excluderea Rusiei din CE.

O părere împărtăşită de Anna Sevortian, directoarea filialei din Moscova a organizaţiei Human Rights Watch. Sevortian spune că intenţia legislatorilor ruşi ar putea provoca un scandal internaţional de proporţii. În opinia activistei ruse, dacă ia o asemenea decizie Rusia îşi va anula răspunderile asumate prin semnarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

Sergei Markov, deputat în Dumă al partidului „Rusia Unită”, crede însă că adoptarea noii legi este necesară pentru a apăra Rusia de abuzuri. „A devenit limpede că Rusia trebuie să se apere. Nu de CEDO în sine, ci de deciziile politice şi nedrepte ale acelei instanţe”, a spus Markov. El a adăugat că noua lege este discutată „cu seriozitate” şi are şanse de a trece prin parlament.

Suporterii noii legi spun că ea a fost inspirată de cazul căpitanului rus de armată Konstantin Markin. CEDO i-a dat dreptate lui Markin când s-a plâns că justiţia rusă l-a nedreptăţit refuzând să-i confirme un concediu de paternitate de trei ani. Markin este divorţat şi are în grijă trei copii, dar tribunalul rus a decis că numai femeile din armată au dreptul la un concediu aşa de lung.

Verdictul CEDO din toamna anului trecut a fost criticat de preşedintele rus Dmitry Medvedev, de profesie avocat. El a spus că nici o instanţă internaţională nu ar trebui să fie capabilă de a lua decizii care „încalcă legislaţia naţională” a Rusiei.

În cazul Markin CEDO a obligat Rusia la plata unei compensaţii simbolice de 200 de euro şi a cerut Moscovei să nu mai facă discriminări pe bază de gen sau sex.
Verdictul a fost relativ blând pentru că în 2006 Markin primisese totuşi concediu de doi ani, nu trei, de la unitatea sa militară.

Analiştii şi activiştii pentru drepturile omului spun că semnificaţiile noii legi propuse în Rusia sunt potenţial politice.

Oleg Orlov, directorul organizaţiei „Memorial”, crede că Moscova ar vrea să folosească noua lege în cazuri de mare răsunet internaţional şi cu conotaţii politice, cum sunt cele legate de fostul magnat petrolier Mihail Hodorkovsky sau de avocatul Sergei Magnitsky, care a murit la închisoare după ce nu i se permisese să consulte un medic.

Rusia s-a alăturat CE în 1996, când încerca să se apropie cât mai mult de structurile occidentale. De atunci a crescut mereu numărul ruşilor care apelează la CEDO, ale cărei decizii sunt mai presus de verdictele tribunalelor din ţară.

Vinerea trecută un ziar moscovit l-a citat pe deputatul „Rusiei Unite” Alexander Moskaleţ cu afirmaţia că noua lege ar putea fi dezbătută de legislativ în regim de urgenţă. Ar putea fi discutată în primă lectură chiar marţi 28 iunie de Duma de Stat, urmând ca a treia lectură să aibă loc înaintea pauzei de vară a camerei inferioare, care începe la 7 iulie.

Legea va mai trebui aprobată apoi de Consiliul Federaţiei. Oleg Orlov, directorul organizaţiei „Memorial”, a spus însă EL că nu este sigur că legea va trece. Orlov spune că tam-tamul din jurul noii legi ar fi de fapt doar o încercare de intimidare a instanţei de la Strasbourg, un fel de a-i spune: „Gândiţi-vă mai bine înainte de a pedepsi Rusia, altfel Rusia vă va trânti uşa în nas”.

Un purtător de cuvânt al CE contactat de EL a spus că organizaţia urmăreşte cu atenţie proiectul de lege din Rusia, dar nu doreşte să-l comenteze la această etapă.
XS
SM
MD
LG