Linkuri accesibilitate

Guvernul Greciei a obținut votul de încredere


Premierul George Papandreou în cursul sesiunii parlamentare de noaptea trecută

Premierul George Papandreou în cursul sesiunii parlamentare de noaptea trecută

FMI: principala problemă a Greciei este lipsa de competitivitate, „izolarea” ei economică în zona euro şi un sistem fiscal „defect”.



În Grecia, premierul socialist Georgios Papandreou a obţinut noaptea trecută votul de încredere al parlamentului pentru noul său guvern, înainte de a cere deputaţilor să aprobe noi măsuri de austeritate. Grecia are nevoie să facă economii pentru a primi o nouă tranşă de împrumut şi a evita falimentul.

Guvernul remaniat al lui Papandreou, care include un nou ministru de finanţe, a primit votul de încredere după miezul nopţii şi după o zi în care capitala Greciei a fost scena unor noi proteste faţă de aşteptatele măsuri de austeritate.

Pentru guvernul nou au votat 155 de parlamentari, 143 au fost împotrivă, iar doi s-au abţinut. Partidul Socialist al premierului Papandreou deţine o majoritate de doar cinci mandate în Parlamentul cu 300 de locuri şi toţi deputaţii socialişti au votat pentru guvernul remaniat, chiar dacă unii criticaseră săptămâna trecută planurile de austeritate.

Săptămâna viitoare, Parlamentul grec urmează să supună votului pachetul suplimentar de reducere a cheltuielilor bugetare şi mărire a taxelor pentru a obţine economii de 28 miliarde de euro. Papandreou le-a spus deputaţilor eleni că aceste măsuri sunt „singura şansă” a Greciei.

„Dacă irosim această şansă la mijlocul unei căi dificile, istoria ne va judeca cu asprime, a spus premierul socialist.

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso a salutat votul de încredere pentru guvernul de criză de la Atena, dar a avertizat că este numai un pas mic. Pasul mare va fi aprobarea măsurilor de austeritate săptămâna viitoare.

Este un program pentru anii 2012 - 2014 cerut Greciei de Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană pentru a elibera o nouă tranşă de 12 miliarde de euro din împrumutul salvator de 110 miliarde pe care i l-au aprobat anul trecut în formă eşalonată pe trei ani.

Grecia se află într-o spirală al datoriilor - pentru a şi le putea achita este nevoită să ia împrumuturi noi. Ţara are nevoie de noua tranşă de împrumut la timp, până la mijlocul lui iulie, pentru a plăti datoriile scadente şi a evita intraraea în incapacitate de plată.

Dacă Grecia dă faliment, economiştii spun că aceasta ar putea declanşa o criză financiară internaţională, scufundând băncile greceşti şi europene şi reînnoind temerile privind finanţele altor ţări din zona euro ca Irlanda, Portugalia şi Spania.

Cei care protestează faţă de planul guvernului Papandreou, inclusiv opoziţia conservatoare de la Atena, spun că grecii nu vor putea suporta reducerea şi mai drastică a cheltuielilor bugetare şi mărirea taxelor, după măsuri asemănătoare luate anul trecut, totul doar pentru ca Grecia să se îndatoreze şi mai mult.

Liderul conservator Antonis Samaras spune că Atena ar trebui să renegocieze acordul iniţial cu FMI şi UE, propunând în schimb reducerea impozitelor ca metodă de relansare a economiei şi de ieşire din recesiune.

Creditorii externi exercită presiuni şi asupra opoziţiei conservatoare să sprijine măsurile de austeritate, spunând că este mai bine să se urmeze un plan deja aprobat, chiar dacă nu perfect, decât să se renunţe la mijloc de drum la un angajament asumat, fapt care ar complica situaţia şi mai mult.

Dar faptul că economia Greciei trebuie reformată nu este pus la îndoială de nimeni. După discuţii purtate azi dimineaţă cu cancelara germană Angela Merkel, ţara căreia contribuie cel mai mult la fondul european anticriză, şeful FMI în exerciţiu, John Lipsky a spus că principala problemă a Greciei este nu nivelul îndatorării, ci lipsa de competitivitate, „izolarea” ei economică în zona euro şi un sistem fiscal „defect”. Lipsky a adăugat însă că un sistem defect poate fi reparat, dacă există voinţă politică.
XS
SM
MD
LG