Premierul Greciei, George Papandreou, se confruntă astăzi cu un vot de încredere în cabinetul său, pe care l-a remaniat pentru a face faţă opoziţiei tot mai intense faţă de măsurile de austeritate consacrate evitării intrării ţării în incapacitate de plată.
AP notează că dacă Grecia ajunge în situaţia de a nu-şi putea achita datoriile, aceasta ar putea declanşa o criză financiară globală, scufundând băncile greceşti şi europene şi reînnoind temerile privind finanţele altor ţări din zona euro ca Irlanda, Portugalia şi Spania.
Dacă guvernul Papandreou remaniat nu obţine încrederea Parlamentului într-un vot aşteptat la miezul nopţii devine improbabilă adoptarea de către deputaţi a noului pachet de austeritate până la sfârşitul lunii curente, aşa cum cer FMI şi UE. În absenţa programului aprobat de parlament, Grecia nu va primi o nouă tranşă de 12 miliarde de euro din împrumutul de 110 miliarde de euro contractat anul trecut.
Premierul elen a discutat ieri situaţia ţării sale cu oficialii UE. Papandreou a spus că guvernul său şi ţara întreagă vor să meargă înainte cu programul de austeritate, pentru a continua progresele făcute anul trecut. „Sper ca Parlamentul Greciei să aprobe programul pe care-l avem în faţă”, a mai spus Papandreou.
Astăzi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso a spus şi el că parlamentarii trebuie să se gândească la binele ţării. Barroso a spus că aprobarea cabinetului remaniat al Greciei ar fi un pas înainte spre consensul naţional de care are nevoie ţara.
AP spune că este probabil ca premierul Papandreou să obţină încrederea Parlamentului la noapte, pentru că are o majoritate de cinci locuri în legislativ – iar o majoritate simplă îi ajunge. Dar dacă trece acest prim obstacol, Papandreou va avea sarcina mult mai dificilă de a încerca să obţină aprobarea Parlamentului pentru noul program de austeritate, care ar urma să aducă la buget 28 de miliarde de euro şi este dublat de un plan de privatizare în valoare de 50 de miliarde de euro.
Creditorii externi ai Greciei fac presiuni şi asupra opoziţiei conservatoare de la Atena, îndemnând-o să sprijine programul de austeritate soldat deja cu multe proteste de stradă. Liderul conservator Antonis Samaras a spus mereu că Grecia ar trebui să renegocieze acordul iniţial cu FMI şi UE, propunând în schimb reducerea impozitelor ca metodă de relansare a economiei şi de ieşire din recesiune.
Miniştrii de finanţe din zona euro au căzut de acord săptămâna aceasta că dacă Grecia merge înainte cu reducerea cheltuielilor ar putea primi un nou împrumut de aproximativ 120 de miliarde de euro, care ar ajuta bugetul ţării pe termen mai lung. Diferenţa faţă de primul credit, cel de anul trecut, este că în cel nou s-ar implica şi sectorul privat, adică băncile şi fondurile de investiţii.
