Linkuri accesibilitate

Radu Vrabie: „pe malul stâng creşte o nouă generaţie de oameni, sunt tineri născuți în aşa numita „Transnistrie independentă”, fără trecut comun cu R. Moldova şi asta face să îndepărteze malurile”.



Astăzi la Moscova ar urma să fie reluate oficial, după cinci ani de pauză, negocierile în aşa-numitul format „5 + 2” privind reglementarea transnistreană. La masa tratativelor sunt programaţi să se regăsească reprezentanţii Republicii Moldova, regiunii transnistrene, Rusiei, Ucraine şi OSCE, precum şi – cu statut de observatori – ai Uniunii Europene şi SUA. Se reia totul de la capăt sau există acum o bază nouă pentru nişte negocieri mai rezultative? Vom discuta în această dimineaţă cu analistul Radu Vrabie, coordonator de programe la Asociaţia pentru Politică Externă.

Interviul matinal EL: cu Radu Vrabie despre perspectivele reluării oficiale a negocierilor 5+2 pentru reglementarea chestiunii transnistrene


Europa Liberă: Reuniune la Moscova astăzi, reuniune care, după cum se speră, cel puţin, ar putea însemna reluarea negocierilor în format „5+2”, întrerupte la 2006. De fapt, dle Vrabie, ce se va întâmpla azi în capitala Rusiei înseamnă chiar reluarea convenită a negocierile în formatul respectiv sau doar o tentativă de reanimare a acestei formule de tratative?

Expertul Radu Vrabie

Radu Vrabie: „Uitîndu-ne la reglementarea transnistreană, este greu să ne aşteptăm că vor fi evoluţii spectaculoase astăzi; istoria acestui proces de reglementări ne arată că va fi, mai degrabă, un anumit lucru meticulos.

Acest lucru îl putem vedea şi din poziţiile actorilor formatului „5+2”. Ieri am văzut că liderul transnistrean, Igor Smirnov, a declarat că poziţia Transnistriei va fi bazată pe rezultatele referendumului din 2006, ceea ce presupune, cel puţin în opinia lor, independenţa şi ceea ce, în opinia mea, demonstrează faptul că Transnistria nu îşi doreşte o reluare formală a negocierilor „5+2” sau, chiar dacă o va face, o va face cu compromisuri foarte mari din partea Republicii Moldova.

Ce ar însemna compromisuri? Probabil lucruri care s-au mai vehiculat înainte: este vorba despre renunţarea la legea din 2005. Pe de altă parte, important pentru noi ar fi nu dacă se vor relua negocierile în format oficial, ci ce se va discuta? Pentru că aacă nu va fi menţionat despre integritatea şi suveranitatea Republicii Moldova, documentul care va fi semnat şi de reprezentanţii Tiraspolului, atunci acest proces riscă să se transforme într-un nou proces prin care am tot trecut în anii ʼ90, când ne aşezam la masa de negocieri fără a avea o finalitate clară şi, de cele mai multe ori, acele documente finale au fost în defavoarea Republicii Moldova; şi aici mă refer şi la memorandumul Primakov şi la „aproape semnatul” memorandum Kozak.”

Europa Liberă: Ce s-a schimbat din 2006, când au fost întrerupte negocierile în formatul „5+2”, încât rostul cel puţin al unor noi negocieri acum în format „5+2” să fie mai evident şi să existe aşteptări justificate că tratativele vor fi mai rezultative?

Radu Vrabie:
„ «5+2» este un format politic. Din păcate, din 2006, discuţii de natură politică nu au mai avut loc, toate discuţiile neformale care au avut loc pe parcursul anului trecut au fost mai degrabă nişte discuţii despre chestiuni curente, chestiuni economice, sociale; or, pentru noi, pentru Chișinău, este foarte important să avem discuţii despre statutul politic al Transnistriei, pentru că o situaţie de stagnare în status quo-ul actual joacă la mână doar celor care nu îşi
pe malul stâng creşte o nouă generaţie de oameni, sunt tineri care s-au născut în aşa-numita „Transnistrie independentă”, nu au un trecut comun cu Republica Moldova şi asta face să îndepărteze malurile
doresc reintegrarea Republicii Moldova.

În acest timp au loc anumite procese pe malul drept, pe malul stîng, vedem că problema transnistreană nu este o problemă stresantă pentru populaţia de pe malul drept. În acelaşi timp, pe malul stâng creşte o nouă generaţie de oameni, sunt tineri care s-au născut în aşa numita „Transnistrie independentă”, nu au un trecut comun cu Republica Moldova şi asta face să îndepărteze malurile, or pentru noi este important să putem relua discuţiile despre statutul politic, pentru că numai în aşa fel putem să apropiem reintegrarea celor două maluri.”

Europa Liberă: Premierul Vlad Filat a declarat în ajun că „s-a muncit extrem de mult” în vederea acesti reuniuni, că „au fost întreprinse foarte multe acţiuni despre care nu am avut cum să vorbim pentru că au ţinut de negocieri”. Dvs. ce înţelegeţi că s-a făcut din spusele premierului?

Radu Vrabie:
„Este clar că principalii actori ai formatului „5+2” îşi doresc reluarea negocierilor formale. Mă refer şi la UE şi SUA, cât şi la Rusia, care are nevoie în dialogul său mai larg cu Germania şi UE, să aibă anumite succese pe dosarul transnistrean. În acelaşi timp, nu cred că problema transnistreană este ca şi rezolvată şi că Rusia va „ceda” interesele sale în Transnistria foarte uşor. Probabil va nevoie de compromisuri foarte mari și din partea Republicii Moldova. Acum este important să vedem la ce compromisuri suntem noi gata să mergem şi este gata clasa politică să facă anumite măsuri, chiar nepopulare aş spune eu.”

Europa Liberă: Dar dvs ce credeţi, cât de mult ar putea „ceda” statul unitar R. Moldova sau până la ce limită în soluţionarea conflictului?

Radu Vrabie:
„Este o întrebare foarte importantă pentru că, în opinia mea, Republica Moldova a tot făcut cedări pe parcursul procesului de reglementare, astfel încât suntem acum cam la linia roşie în care mai putem să cedăm ceva. De aceea este important cum vom reuşi să administrăm această situaţie deloc uşoară, fiindcă schimbul despre care se mai vorbeşte pe culoare, renunţarea la legea din 2005 şi în egală măsura renunţarea Transnistriei la referendumul din 2006, mi se pare într-un fel inegal.

Pe parcursul anilor, referendumurile în regiunea
procesul de reglementare a conflictului transnistrean este nevoie ca toate forţele politice de la Chişinău să înţeleagă că aceasta nu mai este o chestiune pe care trebuie să o foloseşti în scopuri înguste, de partid, şi trebuie să fie o chestiune de interes naţional.

transnistreană, care nu au fost recunoscute şi despre care sunt dubii că au fost făcute în condiţii democratice, nu pot echivala cu o lege votată unanim în Parlamentul Republicii Moldova. Ca noi să putem răspunde la această întrebare este nevoie de o implicare a tuturor actorilor din clasa politică.

Eu cred că în procesul de reglementare a conflictului transnistrean este nevoie ca toate forţele politice de la Chişinău să înţeleagă că aceasta nu mai este o chestiune pe care trebuie să o foloseşti în scopuri înguste, de partid, şi trebuie să fie o chestiune de interes naţional.”

Europa Liberă: Şi totuşi, Republica Moldova este guvernată de o coaliţie destul de pestriţă, ca să spunem aşa. Aţi observat divergenţe între componentele coaliţiei privind modul în care ar urmă să se soluţionate definitiv conflictul transnistrean?

Radu Vrabie:
„În linii mari, Alianţa de guvernare are o poziţie în vederea reglementării transnistrene, care este transpusă în programul de guvernare; dar să nu uităm că
Este important să avem un consens asupra problemei transnistrene la nivel naţional, nu doar în cadrul Alianţei.

mai există și Partidul Comuniştilor, o forţă importantă în procesele politice din Republica Moldova. Sunt convins că datorită acestei lupte politice care există la Chişinău, orice schimbare, orice decizie în problema transnistreană ar putea fi, să spunem aşa, atacată de către PCRM.

Este important să avem un consens asupra problemei transnistrene la nivel naţional, nu doar în cadrul Alianţei. Totuşi, speranţele noastre se leagă, sigur, de faptul că acum suntem reprezentaţi foarte bine la Moscova, și mă refer aici şi în plan intern, la vicepremierul pentru reintegrare, dl Carpov, cît și la faptul că avem şi un context favorabil extern. Este important acum cum administrăm acest context in interesul Republicii Moldova, în interesul locuitorilor de pe malul drept şi malul stâng al Nistrului.”

Europa Liberă: Dle Vrabie, frate, frate, dar brânza e cu bani. Are Republica Moldova buget pentru eventuale programele de reintegrare dacă presupunem că negocierile vor merge pe un făgaş favorabil Republicii Moldova?

Radu Vrabie:
„Până nu demult, Chişinăul nu avea niciun leu alocat pentru reglementarea transnistreană. Acum există un buget, e adevărat, mic, de aproape 10 mln lei; avem, desigur, bani promişi de donatorii externi, în special 15% din toţi banii care vin în Republica Moldova din partea Uniunii Europene. Însă pornind de la întrebarea dvs, cred că Republica Moldova are nevoie să aibă un buget mai consistent când vine vorba de reglementarea transnistreană, cu care să poată implementa anumite proiecte în partea stângă a Nistrului.

De cele mai multe ori, ceea ce se întâmplă pe malul drept, toate eforturile pe care Republica Moldova încearcă să le facă în regiunea stângă a Nistrului, nu sunt cunoscute locuitorilor de acolo; or, pentru noi, făcând abstracţie de procesul politic, important este şi câştigarea acestor oameni. Transnistria nu este un teritoriu abstract, ci sunt locuitori ai Republicii Moldova, rude, prieteni de-ai noştri care se află pe cealaltă parte a Nistrului.”

Europa Liberă: Dle Vrabie, vă mulţumim. A fost analistul Radu Vrabie, coordonator de programe la Asociaţia pentru Politică Externă.
XS
SM
MD
LG