Linkuri accesibilitate

20.06 - București: Reacții române la o decizie contestată a Parlamentului Ungariei


Clădirea Parlamentului la Budapesta

Clădirea Parlamentului la Budapesta

În poziţia oficială a României şi în declaraţiile făcute de preşedinte şi de ministrul de externe, se vorbește despre „caracterul anacronic, anti-european şi discriminatoriu al legii”.



20 iunie 2001

Actualitatea (Moderator: Liana Ionescu; corespondent: Andreea Pora).

Reacții române la o decizie contestată a Parlamentului Ungariei.


Legea adoptată la Budapesta, care a provocat mare agitaţie la Bucureşti privind statutul maghiarilor din ţările vecine Ungariei, va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2002 şi va acorda o serie de facilităţi etnicilor maghiari din Croaţia, Iugoslavia, Romania, Slovacia, Slovenia şi Ucraina. Pe baza unei legitimaţii speciale etnicii maghiari din aceste ţări vor putea lucra trei luni pe an în Ungaria sau beneficia de facilităţi pentru efectuarea studiilor. Legea mai asigură pentru aceste categorii de persoane înlesniri privind asistenţa sanitară, pensiile şi călătoriile pe transportul în comun.

Reacţiile oficialilor romani faţă de adoptarea în Parlamentul de la Budapesta a legii care prevede acordarea unor facilităţi pentru etnicii maghiari din ţările vecine Ungariei au fost rapide şi unele destul de dure. Ca notă generală, partea romana s-a declarat tranşant împotriva aşa numitei „legitimaţii de maghiar” cît şi împotriva faptului că guvernul ungar nu a ţinut cont de observaţiile făcute asupra textului legii. „Nu are ce căuta pe teritoriul Romaniei legitimaţia de maghiar”, a afirmat preşedintele Ion Iliescu. La rîndul său, premierul Adrian Năstase a fost ferm în a preciza că în Romania nu se va aplica niciodată o lege adoptată la Budapesta în afara acordului bilateral încheiat cu Ungaria în 1996.

Atît în poziţia oficială a României cît şi în declaraţiile făcute de preşedinte şi de ministrul de externe, se vorbeste despre „caracterul anacronic, anti-european şi discriminatoriu al legii”. Mircea Geoană a mers chiar mai departe, afirmînd că este o lege pe care, prin toate mijloacele o vom face să nu poată fi aplicată cu concursul autorităţilor romanesti.

Reacţia părţii romane nu s-a oprit însă în stadiul declarativ. Încă de marţi, primul ministru Adrian Năstase i-a trimis o scrisoare lui Romano Prodi, preşedintele Comisiei europene, iar ministrul de externe Mircea Geoană s-a adresat comisarului european pentru extindere Gunter Verhuegen şi primului ministru suedez, ţară care deţine în momentul de faţă preşedinţia Uniunii europene, Goran Persson. Poziţia exprimată în textul scrisorilor esre aceea că prevederile legii nu pot fi considerate obligatorii pe teritoriul Romaniei, susţinîndu-se că legea vine în contraducţie cu documentele internaţionale referitoare la aceste cazuri. Miercuri, demersul diplomatic a continuat prin transmiterea unei note verbale de protest ministrului de externe ungar.

Mircea Geoană: „Nu este vorba de o nota de protest, este o notă verbală în care prezentăm poziţia noastră pe care deja o cunoaşteţi. Acest lucru s-a întîmplat atît la Bucureşti cît şi la Budapesta, în cursul dimineţii ambasadorul nostu a fost primit la ministerul de externe a înaintat a aceasta nota verbală. În egală măsură, ambasadorul ungar la Bucureşti a fost invitat în audienţă de către secretarul de stat Cristian Diaconescu unde, practic am repetat această procedură. Este vorba de un demers diplomatic normal, prin care noi ne prezentăm argumentele şi motivaţiile care ne-au condus la decizia guvernului.” [...]

Senatorul UDMR, Verestoy Attila spune că legea, prin facilităţile pe care le acordă ajută la păstrarea identităţii naţionale, fapt ce constituie o calitate şi o valoare comună europeană, un „demers nobil”. Liderii UDMR susţin că în urma analizei făcute, reiese că prevederile tratatului de bază nu sunt încălcate în nici un fel.

Verestoy Attila: „La aplicarea acestei legi să existe o consultare dintre guvernul Romaniei si guvernul ungar. Noi nu putem să ne substituim acestui dialog.” Potrivit lui Marko Bela, UDMR se va implica în pregătirea acestei legi, dar nu în mod direct ci prin intermediul unei fundaţii sau asociaţii care va înregistra solicitările maghiarilor din Romania şi le va transmite Ungariei. Asemenea solicitări pot fi făcute însă şi de romanii care cunosc, la un anumit nivel limba maghiară şi care doresc să beneficieze de facilităţile acordate de lege. Ei trebuind însă să se declare de etnie maghiară, ceea ce nu este însă echivalentă cetăţeniei maghiare. Declaraţia va fi făcută, probabil pe proprie răspundere, pentru că, aşa cum susţine Verestoy Attila provenienţa etnică nu va fi cercetată.

Pe de altă parte, liderii UDMR şi-au exprimat îngrijorarea că prin aplicarea acestei legi, forţa de muncă din Ardeal ar putea atrasă spre Ungaria, spunind că vor solicita Ungariei să ia măsuri în acest sens.
XS
SM
MD
LG