Linkuri accesibilitate

Jurnal de corespondent: Cultura cafenelei (sau mai degrabă absența ei la români)


„In România nimeni nu merge la crâșmă ca să citească ziarul.”



„Românii nu citesc ziare la terasa.” Remarca mi-a fost facuta de un prieten, ziarist croat, care calatoreste des in Romania si care revine intotdeauna cu observatii foarte candide. „Ba nu citesc ziarul nici macar in metrou”, a adaugat. „Prefera sa se balangane privind in gol…”

Am vrut mai intai sa-l contrazic, insa am stat sa chibzuiesc. Cotidianul din Zagreb pentru care lucreaza acest om, Jutarnji List (Ziarul de Dimineata) se vinde zilnic, inclusiv duminica, in peste 200.000 de exemplare (pentru o tara cu patru milioane de locuitori), si cam tot atatea vinde si principalul sau rival, Večernji List (Ziarul de Seara) si, desigur, mai sunt si alte si alte ziare.

Jurnalul de corespondent al lui Dan Alexe (Bruxelles)


In Romania, niciun cotidian nu scoate macar jumatate de atat, iar cifra vanzarilor e tinuta confidentiala, desi se stie ca sunt zile in care unele ziare nationale abia daca vand 5.000 sau 10.000 de exemplare, intr-o tara cu cică 20 de milioane de locuitori.

Am vrut sa-i spun ca de vina e Internetul, dar mi-am dat seama ca as fi trantit o prostie, ca doar si croatii au auzit de Internet. Si-apoi, mi-am amintit ca si in vremea lui Ceausescu era la fel, practic nimeni nu mergea la crasma ca sa citeasca ziarul.

In Croatia, ca de altfel in toata Europa centrala, domneste acea cultura a cafenelei, mostenire solida a epocii austro-ungare. La intrarea crasmei, sau la terasa, stau ziarele, fie teanc, fie agate fiecare individual de cate un bat. Ii vezi pe unii cum citesc nu doar un ziar, ci doua-trei, luandu-le la rand si comparand articolele pe aceeasi tema si scriitura, sau credibilitatea comentariilor.

Evident, parte din aceeasi cultura a statului la terasa e si faptul ca poti zace acolo cu orele, chelnerii n-au sa vina sa te goneasca sau sa te intrebe insistent daca „mai serviti ceva”.

Imi amintesc si ca atunci cand lucram la Romania Libera si mai treceam prin redactia de pe Nerva Traian, coboram in fiecare zi in cafeneaua de la parter si lasam pe coltul tejghelei un mic teanc de exemplare gratuite din editia zilei… Seara le gaseam in general tot acolo, neatinse…

Si totusi, nu a fost intotdeauna asa, daca ne gandim ca lumea lui Caragiale se invarte in jurul teraselor, iar in perioada interbelica trecerea printr-o cafenea literara era la fel de obligatorie pentru a deveni adult ca si mersul la bordel. Ar trebui vazut de când a disparut aceasta placuta cultura urbana si a fost inlocuita de salile cu neon si boxele cu Kylie Minogue… Probabil de cand nu se mai face nicaieri cafea la ibric…
XS
SM
MD
LG