Linkuri accesibilitate

Punct şi de la Capăt: Vasile Botnaru în dialog cu Doru Petruţi şi Leonid Litra.




Veţi fi de acord că sondajele atestă cu regularitate magnetismul Uniunii Europene. Desprinsă de pe stema Uniunii Sovietice, Republica Moldova nu a rătăcit prea mult bezmetică şi cu părul pădure, în căutarea unei orbite. Pe la sfârşitul anilor ʼ90 ai secolului şi mileniului trecut Chişinăul a sonorizat, ce-i drept cam timid, cu voce de ied ascuns sub covată, dorinţa de a face parte din familia europeană.

Pe măsură ce Europa devenea tot mai atractivă pentru oamenii de rând, politicienii şi-au dat seama că trebuie să încalece acest cal de bătaie. Astfel până şi comuniştii veniţi la guvernare la schimbarea prefixului - vă mai amintiţi? - au renunţat la planul de a construi o Cubă în centrul Europei şi au schimbat macazul.

În consecinţă, pentru majoritatea covârşitoare a populaţiei din Republica Moldova eurointegrarea este o direcţie cel puţin agreată, dacă nu şi jinduită din suflet. Îşi face efectul şi stimulentul financiar foarte convingător. Pârăiaşele valutare care vin din Europa şi alimentează teritoriul de la Naslavcea la Giurgiuleşti, vorba poetului, sânt dovada incontestabilă că „iarna nu-i ca vara”, ca să cităm dintr-un alt puţ de gândire, şi, decât să fii sărac şi bolnav e mai bine să fii bogat şi sănătos, cum zicea bunica mea Ştefănia din satul Saharna de Jos.


Punct şi de la Capăt cu Vasile Botnaru, Doru Petruţi şi Leonid Litra



Europa Liberă: Aşadar, astăzi vom discuta despre ceea e stă îndărătul euromagnetismului cu doi experţi, care ştiu să citească sentimentele umane. Invitaţii mei de astăzi sunt Doru Petruţi, directorul Institutului de marketing şi sondaje (IMAS) Chişinău şi politologul Leonid Litra, vicedirector pe cooperare internaţională la Institutul pentru Dezvoltare şi iniţiative sociale „Viitorul”.

Domnule Doru Petruţi, ce anume au în vedere moldovenii, când spun că vor asimilarea valorilor europene? Ce e în capul acelora, care vor să asimileze valorile europene şi vor ca Republica Moldova în întregime să meargă pe calea integrării europene? Puteţi Dumneavoastră să ne spuneţi mai întâi ce ustensile sociologice aţi folosit, ca să descifraţi această dorinţă a moldovenilor de a fi în rând cu lumea?

Doru Petruți

Doru Petruţi: „Periodic au loc astfel de măsurători care sondează şi fotografiază inclusiv câmpul valoric. Eu unul aş fi mai reţinut, sau mai degrabă mai nuanţat în privinţa a ceea ce înţeleg cetăţenii Republicii Moldova în dreptul valorilor europene. Valorile astea europene vin şi se aşează pe un fond deja existent. Şi cred că mai degrabă există o confruntare dintre două blocuri de valori, dintre care unul încearcă să câştige tot mai mult teren. Aş vorbi mai degrabă de un mixaj, în care găsim foarte multe lucruri duale. Vrem democraţie, dar în acelaşi timp vrem o mînă forte. Zilele acestea am fost la dentist, un tip de un profesionalism exemplar.”

Europa Liberă: Cabinet privat, presupun.

Doru Petruţi: „Da, cabinet privat. O persoană mai mult decât agreabilă şi valorile pe care domnia sa le adoptă sunt mai degrabă din blocul estic. Şi foarte uşor am putut observa la el mix-urile astea de care vorbesc. Adică, vroia o economie pe modelul anterior, pe modelul sovietic, dar în acelaşi timp vroia să şi călătorească în Europa. Vroia produse controlate de statul moldovean şi cel mult produse, care să provină din spaţiu estic. Dar la întrebarea afacerea ta cum ar merge, dacă s-ar limita numai la produse obţinute din Moldova? „Păi aş da faliment pe loc”, adică tehnologiile şi tot ce înseamnă progres sunt luate din Europa.”

Europa Liberă: Dar nici nu-şi pune problema că n-ar exista afacerea în general, dacă ar fi modelul estic.”

Doru Petruţi: „Şi asta e adevărat.”

Europa Liberă: Şi atunci Dumneavoastră nu cumva eufemistic vorbiţi despre mixaj? Nu cumva există o contradicţie, dacă nu chiar o schizofrenie, în capul celor care vor integrare, dar de fapt au în vedere altceva?

Doru Petruţi: „E o convieţuire, pe care cred că trebuie s-o acceptăm şi să ne obişnuim cu confruntarea asta de valori. Nu cred că neapărat în urma acestei emisiuni sau a altora va trebui să anunţăm un câştigător.”

Europa Liberă: Leonid, pe lista valorilor mixate, ce ai mai pune în mod special?

Leonid Litra: „Sunt mai multe neînţelegeri, pe care eu
Leonid Litra și Doru Petruți în studioul Europei Libere

le-am observat. Vedem că mult mai mult de jumătate din populaţie îşi doreşte integrarea în UE, iar în acelaşi timp cam jumătate regretă destrămarea Uniunii Sovietice, de exemplu. Sunt nişte dualităţi, care pot fi explicate. Eu cred că acestea revin din cauza trecutului, trecutul nu poate fi radiat într-o secundă. Există nişte tranziţii, nişte valenţe, care se deplasează în corelaţie cu sentimentele pe care le au cetăţenii şi UE este mereu asociată cu o circulaţie liberă, cu bună stare. Estul este asociat cu alte dimensiuni ale beneficiului personal. Dar în acelaşi timp vedem iarăşi o dualitate.

Partenerul strategic al Moldovei mai mult se consideră că ar trebui să fie Rusia, chiar dacă majoritatea ar vota pentru un „da” la un referendum dacă am adera la UE. Sunt nişte contradicţii, care au venit anume din cauza acestor două poluri. Domnul Petruţi a anunţat mai devreme această dimensiune geopolitică în care suntem strânşi şi încercăm să balansăm, astfel încât să nu ne pierdem continuitatea din trecut, să nu creăm un vid. În acelaşi timp să ne aliniem cumva la ceea ce numim noi valori europene, pe care eu le-aş numi valori universale, pentru că democraţia, multe din conceptele de bază ale valorilor europene sunt de fapt valori universale.”

Doru Petruţi: „Aş continua ideea asta, marcând câteva diferenţe. Dacă, hai să numim blocul estic, valorile pune accentul mai degrabă pe colectivitate, dincolo avem un accent pe individ şi asta schimbă foarte mul modul de problematizare. Valorile europene presupun foarte mult şi responsabilizare atât a individului, apoi a colectivităţilor, ş.a.m.d. E foarte greu să ceri responsabilitate din partea unora obişnuiţi mai mult să li se dea şi să li se facă. Sigur că bunăstarea cu care unii identifică spaţiul european presupune până la urmă şi asumarea unor responsabilităţi. Iar aici intervine o contradicţie.

Pentru că populaţia de aici e obişnuită ca statul să dea, statul să facă, sau altcineva, un frate foarte mare şi foarte puternic. Şi aud asta chiar şi în dreptul unor tineri, care spun: păi uite, Europa e deschisă spre popoare şi spre naţionalităţi pe care le plasează mult mai jos decât moldovenii, noi de ce nu avem acces acolo? Păi, ca să ai acces trebuie să accepţi regulile casei respective. E ca şi cum ai merge în vizită la cineva şi nu eşti de acord să-i respecţi statutul de gazdă. Ba mai mult, regulile respective, sau o parte din valorile respective trebuie acceptate şi în propriul teritoriu, pe care vrei să-l incluzi în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Domnule Petruţi, haideţi să încercăm să desfacem pe categorii această mentalitate, pe care am văzut-o de altfel şi în campanie, când bunăoară oamenii spuneau să vină primarul să-mi măture în faţa casei. Dacă ne uităm de la cei mai vârstnici spre tineri, sau invers, cui îi este mai propriu sau mai puţin propriu acest mod de gândire?

Doru Petruţi: „ Radiografia foarte scurtă din punctul ăsta de vedere este că cu cât populaţia e mai tânără, cu atât vom găsi tot mai multe valori mai degrabă ale spaţiului european. Dar dincolo de asta, un element foarte important este cum se formează valorile astea. Aici văd incoerenţele de forţă. Spunând doar Europa are valorile acestea şi astea trebuie să fie adoptate la noi cu orice preţ, nu mi se pare un lucru coerent. Pentru că trecerea de la un model la altul nu poate fi făcut de pe poziţii de forţă. Ba mai mult: chiar dacă vorbim de persoanele de peste 45 de ani, unde găsim o pondere mult mai ridicată a celor nostalgici după spaţiul sovietic şi după tot ce a însemnat URSS-ul, cu toate astea şi acolo găsim foarte multe mixaje. Şi oamenii aceia vor ca copii lor să circule, să ia o bunăstare din Europa, pe care s-o aducă aici şi să trăieşti bunăstarea aia, dacă se poate, după modelul estic. Ce va ieşi din lupta asta e greu de spus. Eu cred că nu va ieşi un câştigător net şi nu cred că putem vorbi de dominaţia exclusivă a unui model valoric.”

Europa Liberă: Dar nu va ieşi un tânăr, care vrea să călătorească în Europa, punându-şi un tricou cu Che Guevara? Leonid.

Leonid Litra: „Într-adevăr, există această abordare în care statul, sau clasa politică este cea care vorbeşte despre integrarea europeană, de europenizare la nivel de stat, ei impun sau prezintă acest lucru ca cel mai viabil model şi este o strategie, care se numeşte top-down, de sus în jos. Dacă mergem la nivel individual, vedem că parametrii de europenizare ar putea să fie şi alţii decât acei parametri consideraţi de stat, sau de elita politică. Recent am făcut un chestionar cu primarii din majoritatea oraşelor din Moldova, în care am avut o întrebare foarte simplă: „Ce înseamnă să fii european?” Şi am văzut mai multe răspunsuri interesante.


Majoritatea din ei au răspuns că european se consideră acel care respectă normele şi instituţiile UE. 64 de procente au răspuns că trebuie să cunoască o limbă europeană. Şi tot felul de răspunsuri: de exemplu 41 de procente să se simtă european. 20 de procente să fie creştin, un lucru foarte interesant, cred că se intercalează şi cu alte dezbateri, pe care le-am avut pe marginea acceptării altor confesiuni. Nu este o hârtie de turnesol foarte clară în determinarea europenismului din cineva, dar există un ansamblu de criterii, care, dacă sunt puse în lanţ, vedem acest grad de europenitate.

Dar în acelaşi timp avem şi în interiorul UE nişte discuţii care se contrapun cumva. Motto-ul Uniunii Europene este „Unitate prin diversitate”. În acelaşi timp vedem o ofensivă la nivel local – localisation. Cât mai mult conţinut local, fără directive de sus, fără norme impuse ş.a.m.d. Şi în interiorul UE există aceste frământări, deşi ele au loc într-un alt format, cu o intensitate diferită şi cu un grad mult mai bazat, aş spune eu, pe nişte argumente raţionale, decât emoţionale.”

Europa Liberă: A propos, de decretarea despre care vorbea domnul Doru Petruţi. Autorităţile acum încearcă să iniţieze discuţii despre europenitate. Dar până la urmă, volens-nolens se reduce la libertatea de circulaţie a persoanelor, eventual a capitalurilor şi nu încurajează discuţiile profunde, spectrale. De exemplu, atunci când din Europa vin diverse discuţii despre legalizarea drogurilor, sau legalizarea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex. Sigur că pe terenul patriarhal din Moldova asta produce scurt circuite. Sau nu, domnule Litra?

Leonid Litra: „Într-adevăr sunt mai multe discuţii, care sunt mai delicat abordate în spaţiul nostru. Deşi discuţiile despre legalizarea căsătoriilor între cupluri nu este o chestie impusă de UE, mai degrabă de legea antidiscriminării şi înseamnă mai exact puţin altceva.”

Europa Liberă: Dar oricum vine de acolo o informaţie. Există ţări în Europa, în care bine-merci, există aşa ceva.

Leonid Litra: „Uniunea Europeană, dacă e să examinăm în special cazul ţărilor central europene, aderarea lor a avut loc un efect numit spell over, în teoria integrării europene, care înseamnă orice discuţie pe un subiect generează altă discuţie pe alt subiect. Dacă eu vorbesc despre păduri şi păstrarea fondului forestier ş.a.m.d., am să ajung la o discuţie şi despre iazuri, pentru că ele există în păduri. Deci, dacă vorbesc despre economie liberă, atunci trebuie să vorbesc şi despre corupţie, pentru că economia liberă nu poate exista cu ea. Şi asta este difuzie în interior, care are loc prin acest efect numit spell over, pentru că reglementarea unui cadru implică şi revizuirea altor cadre, care sunt conexe.”

Europa Liberă: Domnule Petruţi, este pregătită societatea moldoveană să discute pe bune despre aceste subiecte, spell over?

Doru Petruţi: „În ce măsură este ea pregătită e greu de spus. Eu pot observa modalitatea în care se problematizează şi modalitatea în care se încearcă impunerea cu orice preţ a unor valori. Ajungem la un lucru pe care l-am mai menţionat, astea-s valorile pe care actuala clasă politică încearcă să le impună. Dar haideţi să ajutăm cumva populaţia şi să nu uităm faptul că valorile astea se aşează peste altceva.

Majoritatea populaţiei vrea să circule în UE. Dar în acelaşi

timp, adică întotdeauna trebuie să vedem şi reversul medaliei. Aceeaşi populaţie nu doreşte să vină altcineva aici, iar asta intră clar în contradicţie cu valorile europene şi vă dau doar câteva exemple: 75 la sută dintre moldoveni nu vor să aibă ca vecini homosexuali, 61 la sută nu vor bolnavi de SIDA, 22 la sută nu vor evrei, 19 la sută nu vor imigranţi, 35 la sută nu vor musulmani.”

Europa Liberă: E sondajul Dumneavoastră?

Doru Petruţi: „E un sondaj care s-a măsurat în 44 de ţări, se cheamă European values survey, e unul dintre reperele mari la nivel european în termen de valori. Deci, tot timpul există şi reversul medaliei, iar lucrul ăsta nu se discută. Care e beneficiul unor valori europene? Asta înseamnă responsabilizare şi implicare a individului, încă o dată. Iar populaţia de aici nu e deocamdată obişnuită şi pregătită să facă şi să-şi asume pasul ăsta, pentru că e un pas greu, e o schimbare care se face chiar în termeni de generaţii.”

Leonid Litra: „Este o schimbare, care este dificil de asumat şi pentru clasa politică. Şi am văzut asta în mai multe rânduri, în care clasa politică îşi asumă careva angajamente, ca după asta să nu le îndeplinească din motivul că urmează alegeri şi nu este o măsură populară.”

Europa Liberă: Poziţia delicată a politicienilor, care au în faţă iată o asemenea gamă de sentimente a moldovenilor, pe care a reprodus-o domnul Doru Petruţi din sondaj. Dar spre binele acestor cetăţeni, politicienii trebuie să obţină libera circulaţie în Uniunea Europeană, un plan privind integrarea europeană, etc. Adică populaţia, din punctul de vedere al politicienilor, este inconştientă de beneficiile pe care le-ar avea dacă ar ajunge în punctul terminus – Uniunea Europeană. Şi atunci trebuie să decreteze, cum spunea domnul Petruţi, să forţeze mîna un pic a acestei populaţii şi să vorbească despre poziţiile comitetului central al Uniunii Europene. Să zică: domnilor, dacă vreţi să ajungeţi să circulaţi în Europa, trebuie să asimilaţi, fără să crâcniţi tot setul de valori. Nu le plâng de milă politicienilor, dar cum ar fi să guverneze ei, ca să ţină cont şi de acest mix şi de luminiţa din capătul tunelului? Domnule Petruţi?

Doru Petruţi: „Lucrul acesta nu se poate face. Aici vorbim de oameni, de o populaţie mare, cu nivele de educaţie foarte diferite. Nu ar trebui să ne mire realitatea din Republica Moldova, în care o să avem pentru o perioadă destul de mare, poate chiar de ordinul a câtorva decenii, mixate elemente din două arii de valori diferite. Situaţii care multora, sau multor analişti li se par paradoxale, ele se bat cap în cap. Da, se bat cap în cap, dacă le privim de la o distanţă poate prea mare faţă de Republica Moldova. Dacă trăim aici, vedem că ele pot convieţui bine-merci.”

Europa Liberă: Dar atunci când mergem în zona politicului, nu întotdeauna e posibilă convieţuirea. A încercat Dorin Cirtoacă, de exemplu, să-şi spună la reverul hainei şi panglica Sfântului Gheorghe şi Tricolorul şi s-a ales cu critici din ambele părţi.

Doru Petruţi: „Asta întăreşte încă o dată şi mai mult ideea, că de pe două poziţii de forţă problema asta nu se poate pune. Şi probabil trebuie creat un teritoriu în care vor fi mixate şi armonizate cumva valorile din cele două blocuri.”

Europa Liberă: Domnule Litra, Dumneavoastră credeţi în posibilitatea mixării non violente a acestor arealuri?

Leonid Litra: „Mixarea non violentă există, mi se pare. Este o realitate în care trăim şi care trebuie cumva să...”

Europa Liberă: Care nu e violentă?

Leonid Litra: „Pe alocuri poate fi exacerbată până la nişte tensiuni sociale, dar în fond nu este o convieţuire violentă. Putem discuta cu cineva foarte liniştit despre faptul că Rusia este partenerul strategic al Moldovei şi în acelaşi timp care recunoaşte că standardele de viaţă din UE, din majoritatea punctelor de vedere sunt mult mai bune. Este o acceptare a unei realităţi, care a fost creată din aceste două poluri. Mi se pare o convieţuire, care va mai exista, spunea şi domnul Petruţi.


Această europenizare nu vine pe un vid. Se aşează pe ceva existent, nu putem şterge, face tabula rasa, şterge tot ce am avut şi impune altceva. Există nişte momente tranzitorii, trebuie nişte discuţii să existe în societate şi clasa politică poate genera aceste discuţii. Pot fi şi momente inverse, când sunt de la firul ierbii aceste discuţii, da, de jos în sus. Integrarea europeană a devenit the only game in town, aşa-i spun europenii. A devenit acest joc, pe care toţi se axează şi discuţiile despre UE şi acele standarde noi trebuie să fie generate de către clasa politică, pentru că ei până la urmă sunt cei care reprezintă un model, care încearcă să transmită acest mesaj.

Am aici o definiţie a ceea ce înseamnă europenizarea. Poate este interesant. Autorul este Radieli, care spunea că un proces de europenizare este cel care implică o construcţie, o difuzie şi o instituţionalizare a regulilor formale şi informale, a politicilor şi a procedurilor, a normelor care sunt mai întâi consolidate şi verificate la nivel de UE, apoi incorporate în logica discursului politic autohton în structura politică, în alegerile politice. Deci acest proces cumva ia timp până a ajunge pînă la casa dintr-un sătuc.”

Doru Petruţi: „Aţi menţionat un concept foarte important – acela de tranziţie. Dacă tranziţia de la un model economic la altul se poate face într-un orizont de timp relativ limitat şi acceptabil, tranziţia valorică durează mult mai mult şi are nevoie de intervenţii nu numai în societatea civilă, dar şi în sistemul educaţional. Să nu uităm că modelele deja existente, ele prin socializare se reproduc şi se vor reproduce ani de-a rândul.”

Leonid Litra: „Şi mai ales aţi menţionat educaţia, care mi
Leonid Litra, director IDIS Viitorul

se pare unul din elementele cheie pentru tranziţie, pentru europenizare. Am văzut, în sondajul comandat de IDIS şi realizat de IMAS, acea preocupare de educaţie care era pe locul trei şi era pe prim în primul rând, 13 procente din populaţie spunea că este important. Cred că cea mai durabilă formă de investiţii în o schimbare, în schimbarea modelului sau în adaptare este anume educaţia, care nu este concepută ca un element cheie încă.”

Europa Liberă: Să revenim la lista de întrebări retorice, pe care le formulează stomatologul: unde este trezoreria acestor standarde europene mixate, sau pure? Cine are dreptul să vorbească de la amvon, de la tribuna politică despre cum e să fii european şi cum trebuie moldovenii mai cu seamă să fie europeni? Domnule Petruţi.

Doru Petruţi: „Fără îndoială, miza asta europeană s-a transformat eminamente şi în miză electorală. Aş face trimitere către teoria formelor fără fond. Şi nu e exclus să ajungem în situaţia respectivă, dacă politicienii nu întreprind măsurile necesare, pentru ca să existe o zonă tranzitorie, dacă asta se doreşte – de la valorile actuale să se treacă spre valori europene. Populaţia în cele din urmă va trebui făcută să înţeleagă şi pentru asta avem o clasă politică, care poate întreprinde nişte măsuri. Va trebui să înţeleagă că dacă ne dorim accesul la bunăstarea europeană, la spaţiul respectiv, nu e normal să-i acceptăm şi pe alţii, indiferent de rasă, de convingeri religioase? Nu e normal să acceptăm acelaşi lucru şi pe teritoriul Republicii Moldova, pe care-l dorim integrat?”

Europa Liberă: Asta o spuneţi cu semn de întrebare şi de exclamare.

Doru Petruţi: „În aceeaşi direcţie a întrebărilor retorice.”

Europa Liberă: Domnule Litra? Cine este magazinerul valorilor europene în Republica Moldova?

Leonid Litra: „Trebuie să spunem că integrarea europeană a fost preluată de tot eşichierul politic. Este un concept cheie în construcţia mesajului faţă de electorat. Deşi mai vedem şi alte extreme uneori, care sunt mai degrabă sporadice, pentru a obţine ceva sprijin. Dar în fond, partidele de centru-dreapta sunt percepute mai mult ca fiind mai aproape de ideea europeană, sau de ceea ce înseamnă europenizare, pentru că prin definiţie partidele, la noi cel puţin în Republica Moldova, partidele de centru-dreapta fac trimitere la valori, care sunt proprii mult mai mult pentru acest spaţiu din Vest, decât cele din Est. Şi spuneam în altă emisiune, chiar şi societatea civilă este prin definiţie una de centru-dreapta în Republica Moldova anume din considerentul că apără valorile democraţiei liberale. Ceea ce cumva poziţionează această discuţie, sau acest joc, dacă doriţi.”

Doru Petruţi: „Vă dau un foarte scurt exemplu, ca să nu rămânem strict în sfera teoretică, cam cum s-ar putea face tranziţia asta. Un exemplu foarte concret: să nu uităm că politicienii noştri de multe ori în momentul în care înregistrează un eşec, responsabilii pentru eşecul respectiv întotdeauna sunt alţii: factori externi partidului respectiv, ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Sau poporul.

Doru Petruţi: „Sau poporul, sau tinerii care sparg seminţe ş.a.m.d. Ei, prima schimbare, care cred eu că ar trebui făcută duce în direcţia accentului pus pe individ. Haideţi să ne uităm şi pe lucrurile care depind de noi şi să ne asumăm lucrurile pe care le facem mai mult sau mai puţin bine şi pornind de la asta să vedem ce putem face mai departe. E o schimbare de-a dreptul structurală şi foarte dificil de făcut - de a renunţa la o gândire colectivistă în direcţia care pune accent pe individ, pe capacităţile lui, pe ce poate el reuşi prin forţele pe care le are.”

Europa Liberă: Dorin Tudoran acum mulţi ani mi-a spus exact acest lucru, despre noi, moldovenii, cei care trăim aici, că este foarte greu să recunoască un moldovean că el poartă vina pentru ce s-a întâmplat. Oricine este de vină, numai nu el. Şi asta se referă desigur nu numai la politicieni.

Doru Petruţi: „Şi avem atâtea exemple pe care populaţia le preia şi le reproduce în viaţa lor de zi cu zi. Dacă rămânem în sfera exemplelor din politic, să ne uităm ce explicaţii s-au dat după referendum, ce explicaţii s-au dat acum după alegerile locale. Şi o să vedem într-adevăr, mă rog în psihosociologie e de fapt teoria eroarea fundamentală de atribuire – întotdeauna succesele ni le atribuim nouă şi eşecurile le punem întotdeauna pe seama celorlalţi.”

Europa Liberă: O ultimă întrebare ar fi, poate cam sinistră, dar: este ireversibilă plecarea pe drumul european? Sau totuşi, s-ar putea întâmpla ca setul de valori răsăritene, nu neapărat din trecut, să câştige mai mult teren la un moment dat? Domnule Petruţi.


Doru Petruţi: „Pentru orice învăţ, cred că există şi dezvăţ. Dar cred că lucrurile depind de fapt de trendul care există în lumea largă şi mai ales în spaţiul european. Nu cred că Moldova va putea fi o chestiune absolut aparte, care să meargă împotriva curentului.”

Europa Liberă: Domnule Litra?

Leonid Litra: „Este încadrată în acest curent şi fără îndoială ar fi prea mult să spun că este ireversibil. Este reversibilă de fapt, cel puţin dorinţa de integrare în UE şi multe subiecte conexe. Am văzut în toate ţările care erau pe ultima sută de metri de aderare, încrederea sau dorinţa de a se integra în UE scade din cauza reformelor care trebuie făcute. De exemplu Croaţia, care va adera cel mai probabil în 2013, în vara lui 2013, are un sprijin de 52 sau 53 de procente faţă de integrarea UE. Vă daţi seama că este un sprijin la limită. Din cauza asta dorinţa de integrare în UE trebuie menţinută astfel încât să fie simţită şi la nivel individual.”

Europa Liberă: Inclusiv şi printr-un mixaj elegant, cum spuneaţi astăzi.

Leonid Litra: „Inclusiv printr-un mixaj elegant, pentru că nu putem depăşi prin impunere valorile europene, sau dacă punem un semn de egalitate, universale. Spun că tranziţia trebuie să fie de o manieră evolutivă. Asta înseamnă că nu pot fi impuse, chiar dacă uneori trebuie să pui nişte accente mai apăsat pe unele domenii, dar nu pot fi impuse. Ele trebuie înţelese, asumate, absorbite de către individ, astfel încât ele să facă parte din acel set de norme, atunci când se ia o decizie.”

Europa Liberă: Şi totuşi un răspuns mai clar şi mai tranşant dacă se poate: li s-ar putea moldovenilor strepezi dinţii după ce văd ce se întâmplă în Grecia?

Leonid Litra: „Mă îndoiesc, pentru că în momentul în care nu simţi ceea ce se întâmplă în Grecia este dificil de interpretat. Cu atât mai mult că moldovenii poate simt mai mult decât ceea ce se întâmplă în Grecia şi de mai mulţi ani, mai ales în unele regiuni. Grecia este un caz mai aparte.”

Europa Liberă: Eu am luat-o aşa ca simbol.

Leonid Litra: „Da, eu înţeleg. Dar nu cred.”

Europa Liberă: Domnule Petruţi?

Doru Petruţi: „Eu cred că starea actuală de lucruri legată de receptivitatea şi fierberea asta, care are loc şi în interiorul populaţiei legată de tematica europeană, poate fi sintetizată foarte scurt printr-o întrebare, pe care am obţinut-o de la acelaşi doctor stomatolog, care a spus următoarele: să-mi explice şi mie cineva de ce avem nevoie de valori europene?”

Europa Liberă: Bună întrebare. Câte emisiuni ne-ar trebui ca să răspundem la ea?
XS
SM
MD
LG