Linkuri accesibilitate

Întrebarea este dacă UE va considera Grecia destul de importantă pentru zona euro, ca să nu o lase să dea faliment.


Încrederea pieţelor financiare în Grecia este la pământ. La începutul săptămânii, agenţia de rating Standard & Poor a pus-o la coada clasamentului ţărilor lumii în ce priveşte capacitatea de plată a datoriilor, în compania Pakistanului, Ecuadorului şi Jamaicăi.

Ceea ce s-a întâmplat în cursul săptămânii în Grecia i-a făcut pe unii economişti citaţi de agenţia Reuters să o compare cu gigantul financiar american, Lehman Brothers pe când se afla în prag de faliment în 2008.

Lehman Brothers s-a prăbuşit până la urmă în cel mai mare faliment din istorie, dar alte companii gigant din Statele Unite au fost salvate atunci de către guvern. Administraţia americană a cheltuit sute de miliarde pentru a sprijini câteva companii despre care credea că sunt prea mari ca să fie lăsate să se prăbuşească – ar fi atras după sine probleme grave în sistemul financiar american şi global.

Într-o situaţie asemănătoare este acum o ţară întreaga – îndatorata Grecie, cu o criză politică pe deasupra. Întrebarea este dacă ţările partenere din Uniunea Europeană o vor considera destul de importantă pentru zona euro, ca să o lase să dea faliment.

Gravitatea situaţiei a fost explicată de premierul elen, Giorgios Papandreou într-un mesaj televizat către concetăţeni, miercuri seara, pe tema noilor măsuri de austeritate bugetară pe care Grecia este nevoită să le ia.

Giorgios Papandreou
Primul ministru a spus că efortul pe care trebuie să-l facă grecii este în interesul lor naţional. „Este o datorie patriotică, în numele ţării, nu a unui partid”, a spus Papandreou.

La un an de la primele măsuri de austeritate, Grecia este chemată să adopte luna aceasta un nou program pentru perioada 2012-2015, care să aducă economii la buget de 28 de miliarde de euro.

Este cererea Uniunii Europene şi Fondului Monetar Internaţional pentru eliberarea unei noi tranşe din împrumutul salvator de 110 miliarde de euro oferit anul trecut şi eşalonat pe trei ani. Măsurile vor conta şi în cazul unui eventual nou împrumut.

Grecii care protestează aproape neîntrerupt faţă de măsurile de austeritate nu vor să audă de reducerea şi mai drastică a cheltuielilor bugetare, mărirea impozitelor – totul de dragul unor noi împrumuturi.

Proteste la Athena,15 iunie 2011
Intervievat de agenţia Reuters, un protestatar grec, Andeas Sandis a spus că nu a ascultat apelul primului ministru de miercuri şi nici nu-i pasă de ceea ce a avut de spus Papandreou. „Ni se umflă acum datoria care este şi aşa de şapte ori mai mare decât întregul Produs Intern Brut al ţării. Problema nu mai este de natură economică – ni se ia şi sufletul şi arătăm ca nişte idioţi în ochii lumii întregi”.

Grecia se află într-o spirală al datoriilor - pentru a şi le putea achita este nevoită să ia împrumuturi noi. Economiştii spun că situaţia ei este atât de gravă, încât împrumutul luat anul trecut nu va fi de ajuns, iar pe pieţe financiare Grecia nu se mai poate împrumuta din cauza costurilor prea mari. Un nou pachet de ajutoare europene se află în discuţie.

Pe acest fundal moneda unică europeană a căzut puternic joi. Economiştii spun că a fost o reacţie imediată la anunţul lui Nout Wellink, directorul consiliului de guvernatori ai Băncii Centrale Europene. El a spus că fondul european anticriză trebuie dublat până la 1,5 trilioane de euro din cauza temerilor, sau certitudinii după unii, că noua criza greacă va contagia repetat şi alte ţări slabe din zona euro ca Portugalia şi Irlanda.
XS
SM
MD
LG