Linkuri accesibilitate

Traficanţii au trecut de la violenţă, ca formă de control asupra victimei, la manipulare.


Organizaţiile neguvernamentale antitrafic atrag atenţia asupra nivelului în creştere a traficului de persoane în interiorul hotarelor Republicii Moldova. Contrar obişnuinţei de se crede că traficul de fiinţe umane ar fi un fenomen transfrontalier, estimările arată că între 8 şi 12 la sută din cazurile descoperite se referă la traficarea persoanelor pentru exploatare sexuală sau prin muncă în interiorul ţării. Amănunte are Liliana Barbăroşie:


Moldovenii, traficaţi la ei acasă



Fiecare a zecea victimă a traficului de fiinţe umane asistată în ultimii 5 ani de Centrul Internaţional pentru Protecţia şi promovarea Drepturilor Femeii „La Strada” a fost supusă exploatării în interiorul Republicii Moldova, şi nu peste hotare. Şi fenomenul este în creştere, atrag atenţia experţii organizaţiei într-un raport.

Iată dovada în cifre, sonorizată pentru Europa Liberă de expertul centrului „La Strada”, Viorelia Rusu:

Viorelia Rusu
„În ultimii cinci ani, a crescut de 5 ori numărul cazurilor de trafic de persoane în interiorul ţării. Astea sunt doar datele de care dispunem noi. Misiunea în Moldova a OIM a raportat pentru această perioadă o creştere de 8 ori chiar a acestor cazuri. Central de combatere a traficului de persoane spune, la fel, că 10 la sută din cazurile de trafic au avut loc în interiorul ţării.”

De traficul cu persoane în interiorul ţării suferă în temei populaţia rurală, recrutarea are loc cel mai des în localitatea natală, iar cele mai răspîndite forme de exploatare sunt cea sexuală, muncă agricolă, menaj sau cerşit forţat.

Studiul realizat de „La Strada” dă şi cîteva cazuri şocante pe care le-a descoperit organizaţia, cum ar fi cel al unei femei dintr-un sat din sudul Moldovei care a fost exploatată prin muncă timp de 17 ani într-o suburbie a capitalei de o familie de romi, sau a unei tinere din Transnistria vîndute cu 300 de dolari unor proxeneţi şi forţată să se prostitueze timp de 4 luni pînă cînd a reuşit să evadeze dintr-un apartament din Chişinău.

Reprezentanţii OIM, care la fel au studiat fenomenul, spun că traficul intern se amplifică din cauza sărăciei, lipsei mecanismelor de prevenire şi combatere, dar şi pentru că traficanţii au trecut de la violenţă, ca formă de control asupra victimei, la manipulare.

Tatiana Catană
Experta OIM, avocata Tatiana Catană: „Dacă înainte victimele erau prin înşelăciune, şantaj, violenţă ţinute sub control, în ultima perioada este utilizată cel mai des poziţia de vulnerabilitate – sărăcie, sănătate, vîrstă, retard mental. Ce ţine de exploatarea sexuală, dacă înainte victimele erau bătute, ţinute închise, acuma traficaţii le manipulează, le dau voie să sune acasă, copiilor, părinţilor, le dau cîte o sută de dolari ca să trimită acasă.”

Experţii mai spun că majoritatea victimelor nu se identifică ca atare şi de multe ori refuză să raporteze cazurile sau să ceară pedepsirea traficanţilor în instanţă. Totul din cauza lipsei de încredere în organele de drept, care nu dispun de mecanisme de recompensare a victimelor, califică greşit dosarele în instanţe şi nu reglementează în nici un fel exploatarea prin muncă.
XS
SM
MD
LG