Partidul premierului turc, Recep Tayyip Erdogan a câştigat un al treilea mandat consecutiv la alegerile parlamentare de duminică. Dar formaţiunea cu rădăcini islamice care a pus capăt unui ciclu de lovituri militare şi a făcut din Turcia în una din economiile cele mai dinamice are nevoie de sprijinul opoziţiei pentru o reformă constituţională, care să apropie ţara de Uniunea Europeană:
Criticat de unii oponenţi pentru stil autoritar, premierul turc a spus după alegeri că partidul Justiţie şi Dezvoltare, pe scurt AK, va căuta consensul cu alte forţe politice şi societatea în întregime pentru adoptarea unei constituţii noi.
La aflarea rezultatelor, Recep Tayyip Erdogan a spus că oamenii i-au oferit partidului său şansa să conducă ţara, dar i-au transmis şi mesajul să construiască noua Constituţie pe consens şi negociere. Actuala Constituţie a Turciei are aproape 30 de ani şi a fost adoptată sub regimul militar, după lovitura din 1982.
Premierul turc a promis să înceapă dialogul cu partidele opoziţiei din Parlament şi din afară, cu societatea civilă şi cercurile academice pentru elaborarea legii noi.
„Vom scrie o constituţie pe principii civile şi libere, care va uni toate segmentele societăţii şi se va răsfrânge asupra tuturor de la est la vest”, a declarat Erdogan.
Fiind la început o mişcare islamică interzisă, partidul primului ministru a crescut cu sprijinul unei clase de mijloc religioase tot mai numeroase. În aproape 9 ani la putere, AK a ridicat bunăstarea turcilor, şi a pus deseori în dificultate armata şi justiţia seculariste . Pe plan extern, Erdogan a întărit relaţiile cu Iranul şi ţările Orientului Mijlociu, încercând să facă din Turcia un lider regional.
Duminică, partidul premierului a obţinut aproape 50 la sută din voturi - cel mai mare scor electoral de la venirea la putere în 2002. Dar ca număr de mandate, AK va avea mai puţine decât astăzi. A obţinut 325 de locuri în Parlament, cu cinci mai puţin decât ar fi avut nevoie pentru a convoca un referendum pe tema Constituţiei, fără cooperarea altor partide.
Opoziţia îşi împarte restul de 225 de mandate între două partide şi candidaţi independenţi, mulţi reprezentând minoritatea kurdă. Prezenţa masivă a kurzilor la vot în sud-estul separatist a prevenit întărirea partidului puterii.
Analistul politic Cengiz Aktar spune că Erdogan trebuie să-şi probeze acum prin fapte îndemnul la dialog. Politologul turc a declarat agenţiei Reuter că cele mai dificile chestiuni pe agenda post-electorală sunt problema kurzilor şi noua constituţie, iar pentru rezolvarea lor este nevoie de consens în întreaga societate. Dialogul depinde în principal şi mai ales de premierul Erdogan, spune analistul.
Partidul Popular Republican al opoziţiei seculariste a înregistrat duminică cel mai mare scor în peste 30 de ani, obţinând 26 la sută din voturi. Liderul său, Kemal Kilicdaroglu i-a urat succes premierului Erdogan, dar l-a avertizat că îl va monitoriza îndeaproape.
Membră a NATO şi candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană, Turcia este deseori prezentată drept un model pentru susţinătorii democraţiei din lumea musulmană. Dar acasă, oponenţii partidului AK sunt îngrijoraţi de agenda conservatoare pe care ar impune-o societăţii puterea.
