Linkuri accesibilitate

Ajun de negocieri 5+2 - „Există un deficit de voință politică”


Senatorul John McCain cu speakerul Marian Lupu

Senatorul John McCain cu speakerul Marian Lupu

Marian Lupu: „insist pe acest triunghi Washington-Bruxelles-Moscova pe un foarte simplu motiv, că rezolvarea acestei probleme va fi găsită într-un context geopolitic mai larg decât cel strict moldovenesc.”


In aceasta dimineata senatorul american John McCain paraseste Chișinăul. Dupa intrevederile avute ieri cu Marian Lupu si Vlad Filat, politicianul de la Washington a promis tot ajutorul SUA pentru Moldova si a spus ca tara sa susţine R. Moldova în rezolvarea conflictului transnistrean. Ce ajutor asteapta guvernarea de la Chisinau de la partenerii de peste Ocean, e una din intrebarile pe care Europa Libera le-a adresat presedintelui interimar, speakerului Marian Lupu.


Interviul matinal EL: cu președintele interimar Marian Lupu despre cadrul și perspectivele reluării negocierilor pe tema transnistreană



Marian Lupu: „Programele de asistenţă tehnică şi financiară, extinderea bugetului şi numărului de proiecte, şi caracterului acestuia prin agenţia USAID, continuarea bugetării Programului Millenium Chalenge Count. Sunt nişte programe deosebite pentru dezvoltarea infrastructurii şi dezvoltarea economică, ele vin cu nişte rezultate şi efecte foarte bune. O a doua cale ar fi în continuare participarea în calitate de observator în formatul 5+2, deci vorbesc aici de problematica transnistreană. O soluţie pentru rezolvarea acestei probleme nu poate să vină în afara axei de dialog Washington-Moscova, Bruxelles-Moscova.”

Europa Liberă: De ce insistaţi pe aceste două axe, Washington şi Bruxelles?

Marian Lupu:
„Eu de fapt insist pe acest triunghi Washington-Bruxelles-Moscova pe un foarte simplu motiv, că rezolvarea acestei probleme va fi găsită într-un context geopolitic mai larg decât cel strict moldovenesc. Marele forţe au un sistem de echilibre şi atunci rezolvarea unei probleme, care atinge interesele nu doar ale Republicii Moldova, care doreşte să se reintegreze. Dar, dorim noi sau nu dorim, în acest punct geografic şi geopolitic se ajunge la interesele acestor trei mari forţe. Şi anume trebuie să fie găsit un compromis pe acestă cale.

Vicepreședintele Joe Biden la convorbirile de la Chișinău

Poziţia SUA în formatul 5+2 rămâne a fi una foarte importantă. Şi mai este a treia direcţie – am vorbit de altfel şi cu vicepreşedintele Joe Biden – eliminarea amendamentului Jackson-Vanick, care limitează foarte puternic posibilele mişcări de capital şi investiţii tehnologice în Republica Moldova, dumnealui susţine plenar. Deci, să sperăm că într-un timp foarte scurt acest amendament va fi eliminat, lucru care va permite să intensificăm schimburile economice, comerciale şi să atragem noi surse financiare atât pe linie de stat, cât şi pe linia de investitori din Statele Unite ale Americii.”

Europa Liberă: Ce aşteptaţi de la reuniunea de la Moscova în fromatul 5+2?

Marian Lupu:
„Aş fi foarte bucuros şi foarte satisfăcut, dacă în cadrul acestei întrevederi ar fi declarată reluarea negocierilor oficiale. Dacă acest lucru se întâmplă, este suficient să începem să susţinem că runda de discuţii de la Moscova a fost una istorică. Şi nu mă tem de acest cuvânt.

De ce? Fiindcă de cinci ani de zile nu mai avem negocieri
Duminică la Palatul prezidențial

oficiale, se bate pasul pe loc. În lipsa negocierilor oficiale, nu se produce nimic, nu se avansează pe calea rezolvării acestei probleme. Şanse mereu sunt. De fapt realizarea sau nu a acestora depinde de comportamentul tuturopr jucătorilor din acest format 5+2. Există temeri că nu se va reuşi atingerea acestui obiectiv.”

Europa Liberă: Dar vreau să insist să ne spuneţi temerile pe ce le bazaţi? Ar putea porni de la acest incident recent, care a avut loc la Ambasada Federaţiei Ruse la Chişinău?

Marian Lupu:
„Nu, categoric, acest caz nu a avut, nu are şi nici nu poate avea tangenţe cu anumite evoluţii pentru această întrevedere de la Moscova.”

Europa Liberă: Dar temerile Dumneavoastră de ce-s legate?

Marian Lupu:
„Temerile sunt legate de anumite diferenţe de poziţii, pe care le ştiu, pe care mi le-au raportat şi responsabilii pentru aceste negocieri.”

Europa Liberă: Diferenţe de poziţii dintre Chişinău şi Tiraspol? Sau dintre Chişinău şi Moscova?

Marian Lupu:
„Diferenţe de poziţii care se observă, diferenţa şi poziţia Chişinăului, şi poziţia Bruxelles-ului, poziţiile Moscovei, poziţia Washingtonului. Nu sunt cred că atât de multe aceste divergenţe, însă ele ar fi totuşi principiale. Zic eu, că ele sunt bazate nu atât pe deficit de posibile modele, posibile idei, propuneri, cât pe un deficit, da, poate şi aveţi dreptate, de încredere, un deficit de voinţă politică. Să nu uităm că există nişte fenomene politice obiective, care influenţează, vrând-nevrând, situaţia negocierilor pe problema transnistreană.

Mă refer la aceleeaşi alegeri parlamentare din anul curent din Federaţia Rusă, mă refer la aceleeaşi alegeri prezidenţiale din Federaţia Rusă din anul viitor. Deci tematica, subiectul este foarte sensibil şi în mod evident rezolvarea lor depinde inclusiv de aceste perioade de timp, mai potrivite sau mai puţin potrivite în ţările partenere. Însă să sperăm că în 21 se va întâmpla ceea ce speram foarte mult că trebuie să se întâmple. Oricum, trebuie să grăbim cu toate forţele şi cu susţinerea partenerilor din formatul 5+2 a reluării negocierilor oficiale.”

Europa Liberă: Cum credeţi, de ce acum şeful diplomaţiei de la Moscova, domnul Lavrov, insistă pe reactualizarea sau repunerea pe masă a planului Kozak? Se vorbeşte sau nu despre federalizarea Republicii Moldova?

Marian Lupu:
„Şi în cadrul discuţiilor mele cu oficiali cât din Vest, atât şi din Est, poziţia mea a fost şi rămâne următoarea: cred că este o cale greşită dacă noi pe prim plan de discuţie punem subiectele, care ţin de formă şi doar după asta incepem să discutăm aspectele care ţin de conţinut.”

Europa Liberă: Bine, dar eu am înţeles că trebuie să se pornească de la oferirea proiectului de statut pentru regiunea transnistreană.

Marian Lupu:
„Absolut corect. Iar când vorbim de proiectul de statut, fiţi cu mine de acord că un statut înseamnă mai întâi de toate un conţinut.”

Europa Liberă: Dar există un asemenea proiect?

Marian Lupu:
„Vă rog frumos, eu cred că există. V-am zis că nu este deficit de proiecte. De-a lungul acestor aproape 20 de ani de zile există foarte multe şi abordări, şi modele, şi proiecte. Toate ele trebuie să fie reactualizate, sintetizate lucrurile cele mai potrivite. Însă daţi-mi voie să revin la idee: atunci când vorbim de statut asta înseamnă mai întâi de toate conţinut. Ce înseamnă conţinutul, care vor fi funcţiile, responsabilităţile Tiraspolului, ce rămâne în domeniul exclusiv de gestionare a Chişinăului, a statului, ce poate fi oferit ca drept de decizie regiunii? – Iată ce numesc eu conţinut. Şi credeţi-mă...”

Europa Liberă: Dar e vorba despre autonomie largă.

Marian Lupu:
„N-o luaţi prea banal şi îngust. Uitaţi-vă cum se numeşte statul rusesc – Federaţia Rusă. Dacă un jurist se uită cu multă atenţie pe partea Consituţiei şi pe partea care sunt drepturile subiecţilor de federaţie, s-ar putea cineva să ajungă la ideea că acest model nu chiar este o federaţie clasică, dar este model completamente diferit. Şi invers: putem să ne uităm la anumite modele, în anumite ţări unde sună cuvântul autonomie, iar funcţiile şi responsabilităţile pe care le are acel subiect autonom pot fi mult mai largi decât într-un model clasic de autonomie. Chiar şi faptul cum mă întrebaţi pe mine denotă marele interes pentru formă şi nu ştiu de ce scăpăm conţinutul.”

Europa Liberă: Bine, dar să înţeleg că Dumneavoastră acceptaţi o Moldovă federalizată?

Marian Lupu:
„Ca să pun punct la această întrebare: e nevoie de continuarea procesului de negocieri, unde s-ar discuta principiile statului teritorial integru. Republica Moldova deja astăzi nu este stat unitar, fiindcă noi avem autonomia Găgăuză şi trebuie de înţeles acest lucru. Noi rămânem copleşiţi, societatea, chiar şi politicienii, chiar şi specialiştii experţi, de partea formei şi se lasă la o parte conţinutul. Ideea mea este: în formatul 5+2. Iată de ce e nevoie să începem negocierile oficiale, să se discute partea de conţinut, că dacă se ajunge la un acord pe partea de conţinut, la subiectul formei rezolvarea problemei ni se va arăta mult mai uşoară.”

Europa Liberă: Totuşi eu vreau să insist să vă întreb: planul Kozak ar putea servi punct de pornire pentru discuţiile în formatul 5+2?

Marian Lupu:
„Dumneavoastră aţi citit planul Kozak?”

Europa Liberă: Eu da.

Marian Lupu:
„Şi eu l-am citit. Am găsit lucruri periculoase, negative, da. Dar nişte idei mai pozitive au fost găsite? Cred că şi de acestea se găsesc. Deci, nici un document sau cu rare excepţii, nu poate fi văzut doar în alb sau doar în negru, fiindcă de obicei are diferită valoare. Însă eu zic să nu îngustăm atât de tare baza pornirii negocierilor. Să luăm doar memorandumul Kozak şi doar de pe această pistă să ne mişcăm înainte.

Trebuie să fie luate la bază toate documentele în proiecte, care au fost elaborate de-a lungul anilor. Or, ele sunt mult mai multe şi să se pornească de la ansamblul acestora. Cu cât mai multe surse de inspiraţie şi surse informaţionale sunt, cu atât mai uşor şi mai bine să muncească pentru negociatori ca să ajungă la un numitor comun. În ferma mea convingere: nu există astăzi un deficit de documente, de puncte de pornire, de puncte de reper. Elaborări sunt foarte multe – şi la Chişinău, şi la Bruxelles, şi la Moscova, şi la Washington, şi la OSCE şi în multe alte direcţii.”

Europa Liberă: Dar există un deficit de consens.

Marian Lupu:
„Există un deficit de voinţă politică.”

Europa Liberă: Voinţă politică din partea cui?

Marian Lupu:
„Voinţă politică din partea acelor forţe, care au o influenţă puternică asupra soluţionării acestei probleme.”

Europa Liberă: Concret, care sunt aceste forţe?

Marian Lupu:
„Las la latitudinea Dumneavoastră să ajungeţi la răspuns la această întrebare.”

Europa Liberă: Chiar Dumneavoastră aţi spus că Republica Moldova nu este un stat unitar, pentru că există unitatea teritorial-administrativă Gaguz-Yeri. Să admitem că i se oferă şi Transnistriei autonomie largă. Totuşi ar deranja dacă se va vorbi despre o Moldovă federalizată?

Marian Lupu:
„Din nou – ştiţi la noi ce se întâmplă în Republica Moldova? La noi se deprinde să se discute public tot felul de chestii, inclusiv şi acest subiect, fără ca să se intre în esenţă şi fără ca să se producă largi discuţii în societate.”

Europa Liberă: Sunt speculaţii, pentru că nimeni nu cunoaşte nimic concret.

Marian Lupu:
„Eu gândesc că şi conţinut al acestui model ar fi trebuit să fie acela, care asigură integritatea teritorială pe bază permanentă. Şi doi: funcţionalitatea statului integrat Republica Moldova. Două principii care trebuie să fie puse la baza tuturor discuţiilor. Haideţi să vedem la ce vor ajunge negociatorii, pentru asta şi sunt negociatori şi pentru aia avem nevoie de reluarea negocierilor oficiale în formatul 5+2.”

Europa Liberă: Dar pentru Chişinău pe moment e clară poziţia Moscovei?

Marian Lupu:
„Nu am înţeles.”

Europa Liberă: Pentru guvernarea de la Chişinău e clară actualmente care e poziţia Moscovei în soluţionarea acestei probleme?

Marian Lupu:
„Eu nu cred că de-a lungul acestor ani poziţia Moscovei a fost ceva foarte consolidat. De altfel, asemenea situaţii se remarcă şi la Bruxelles, şi în cadrul diferitor state membre ale Uniunii Europene, care nu întocmai au poziţie identică. La Moscova au fost şi vor fi mai multe centre de influenţe. Şi aici este o problemă, şi aici este un subiect. Hai să vorbim şi de Chişinău.”

Europa Liberă: Haideţi să vorbim.

Marian Lupu:
„Hai şi de Chişinău să vorbim, fiindcă şi la Chişinău dacă te uiţi la cercuri politice, la partidele politice, există tot felul de variante, tot felul de abordări. Da, în mare parte coincid, dar sunt nişte elemente care le fac să fie foarte şi foarte diferite. Eu gândesc că o asemenea consolidare de poziţii trebuie să se producă la nivelul tuturor forţelor, care sunt reprezentate în formatul 5+2.”

Europa Liberă: Care e atmosfera din cadrul Alianţei acum?

Marian Lupu:
„Campania continuă. Campania electorală, da, fiindcă într-adevăr rezultatul pe data de 19 este unul foarte important. În special mă refer aici la situaţia din municipiul Chişinău, fiindcă ea reprezintă ceva mult mai mult decât doar alegerea primarului general de Chişinău.”

Europa Liberă: Rămâneţi la ideea că dacă nu va fi ales Dorin Chirtoacă alegerile parlamentare bat la uşă?

Marian Lupu:
„Dacă nu câştigă Dorin Chirtoacă asta înseamnă garantat perpetuarea crizei politice, alegeri anticipate, fiindcă ăsta va fi interesul opoziţiei – să încerce să valorifice acest moment. Însă perpetuarea crizei politice înseamnă efecte foarte dramatice şi pe interior, dar şi pe exterior. Pierderea de credibilitate pentru ţară, cu toate consecinţele, care derivă de aici. Da, eu rămân în continuare pe această poziţie.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG