Linkuri accesibilitate

„Eurovision” - o competiție de prestigiu pentru est-europeni


Participanți din Azerbaidjan la ediția 2011 de la Dusseldorf
Participanți din Azerbaidjan la ediția 2011 de la Dusseldorf

Astăzi „Eurovision” a devenit pentru ţările „nedezvoltate, cu tractoare ruginite, dinţi de aur şi ţigări fără filtru” un prilej de a arăta că sunt de fapt moderne.



Recenta victorie a Azerbaidjanului în concursul „Eurovision” a oferit publicaţiei americane „Bloomberg Businessweek” prilejul unei analize despre importanţa acestei competiţii muzicale pentru fostele ţări comuniste şi mai ales fostele republici sovietice în efortul lor de a se prezenta drept moderne şi europene. Articolul este sintetizat de Mircea Ţicudean.

Articolul din „Bloomberg Businessweek” aminteşte că în timpul războiului rece concursul „Eurovision” era „o afacere strict occidentală”, ca şi NATO sau tobele electronice.

După 1989, ţări ca Serbia şi Moldova au început să producă în serie stele pop, iar astăzi „Eurovision” a devenit pentru ţările „nedezvoltate, cu tractoare ruginite, dinţi de aur şi ţigări fără filtru” un prilej de a arăta că sunt de fapt moderne - ceea ce e normal când vrei să atragi turişti şi investitori.

Când a câştigat concursul în 2001, deschizând calea altor victorii est-europene, Estonia a profitat de ocazie pentru a se prezenta la televizor drept ţară scandinavă cu saune, păduri de pini şi alte clişee nordice, încercând să se elibereze vizual de trecutul sovietic.

În 2009, Rusia a cheltuit nu mai puţin de 30 de milioane de dolari cu organizarea concursului.

Guvernul cele mai recente laureate, Azerbaidjanul, se pregăteşte acum să pompeze sume enorme, mai mari decât ruşii, în concursul de anul viitor, respingând între timp şi criticile celor care spun că azerii nu meritau să câştige. Sau, mai rău, ale celor care nu cred că Azerbaidjanul se află în Europa.

Sebastian Winther, chitaristul concurenţilor danezi de anul acesta, a spus că melodia azerilor nu-i tocmai azeră, fiind compusă de un muzician suedez. Iar reprezentanta Lituaniei Evelina Saşenko a spus că toată lumea ştie că azerii nu au fost cei mai buni, dar asta, a spus ea, nu mai contează.

Ceea ce est-europenii nu par să observe, scrie „Bloomberg Businessweek”, este că la „Eurovision” au început să concureze între ei, nu cu ţările occidentale pe care vor să le impresioneze. Publicul din vestul Europei, poate şi dezamăgit de succesele prea frecvente şi uneori dubioase ale esticilor, urmăreşte tot mai puţin concursul.

În 2009, când finala a fost gădzuită de Rusia, au fost 73 de milioane de telespectatori. Un an mai târziu, la Oslo, doar 60 de milioane. Mai interesant, scrie revista americană, este ce se întâmplă în fostele ţări comuniste din centrul Europei.
În Polonia, concursul „Eurovision” a fost urmărit în 2003 de peste opt milioane de telespectatori, iar în 2011 numărul a coborât la ceva mai mult de milioane.

Martin Plassovski, de la biroul din Varşovia al unei mari companii de publicitate, spune că pentru polonezi atractivitatea concursului s-a diminuat, inclusiv pentru că în ziua de astăzi sunt multe alte evenimente comerciale pe care le pot urmări.
  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG