Linkuri accesibilitate

Din sumar: Analista germană Anneli Ute Gabaniy, sceptică faţă de progresul în dosarul transnistrean şi un Vox populi despre medicina regiunii.


Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Mai întâi însă buletinul de ştiri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.


Dialoguri transnistrene



----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguţă a fost chemat în audienţă pe 2 iunie la Ministerul de externe de la Moscova. Potrivit comunicatului ministerului rus de externe, la convorbirile dintre viceministrul rus Grigori Karasin şi ambasadorul moldovean s-a discutat despre dialogul pe tema transnistreană care a avut loc între Rusia şi Germania şi despre pregătirea reuniunii în format 5 plus 2 de la Moscova, din 21 iunie. Potrivit site-ului 24hMD, propunerea în dezbatere ar fi legată de federalizarea Republicii Moldova.

Într-un interviu acordat Europei Libere, vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov a spus că autorităţile de la Chişinău nu au purtat şi nu intenţionează să poarte discuţii despre federalizarea Republicii Moldova. Chişinăul speră ca pe 21 iunie la Moscova să fie reluate, după o pauză de 5 ani, negocierile oficiale în formatul 5+2 privind soluţionarea conflictului transnistrean. Eugen Carpov a declarat că negocierile trebuie reluate pe o platformă nouă, fără precondiţii: „Negocierile oficiale presupun discutarea statutului regiunii transnistrene ca parte componentă a Republicii Moldova. Acest principiu trebuie să fie temelia pe care reluăm negocierile. Pentru că altfel putem discuta mult, putem discuta diverse forme, dar să nu ajungem nici la un rezultat concret.”

Premierul Rusiei Vladimir Putin a făcut joi, 2 iunie, o vizită neanunţată în regiunea separatistă georgiană Abhazia pentru a asista la înmormântarea liderului ei Serghei Bagapsh. În timpul vizitei, Putin s-a întâlnit cu preşedintele interimar abhaz Alexandr Ankvab şi cu premierul Serghei Shamba. Putin le-a spus abhazilor că pot conta în continuare pe sprijinul Rusiei, care le este cel mai apropiat aliat. Bagapsh a murit duminică, 30 mai, la vârsta de 62 de ani la o clinică din Moscova, după o operaţie la plămâni. Vizita lui Putin a fost criticată aspru de autorităţile Georgiei.

Şi tot săptămâna trecută, micul stat insular Vanuatu din Oceanul Pacific a dezminţit informaţiile cum că ar fi recunoscut independenţa regiunii autoproclamate georgiene Abhazia. Potrivit reprezentantului Vanuatu la ONU, Donald Kalpokas, ţara sa nu a comis asemenea acţiuni. „Noi recunoaştem suveranitatea şi integritatea Georgiei, avem relaţii bune cu Georgia şi cred că vom stabili în curând şi relaţii diplomatice cu această ţară”, a declarat Donald Kalpokas. Miercuri, 1 iunie, ministrul de facto de externe al Abhaziei, Maxim Gvinia, a spus că Vanuatu ar fi recunoscut independenţa republicii separatiste. După războiul împotriva Georgiei din august 2008, Rusia a recunoscut în mod unilateral independenţa celor două regiuni separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud, iar singurele ţări care le-au mai recunoscut au fost Venesuela, Nikaragua şi insula Nauru din Oceanul Pacific.

Aflat în vizită la Bucureşti ministrul economiei, Valeriu Lazăr, a spus că Republica Moldova vrea să-şi reducă cu 15 până la 30% dependenţa de gazele importate din Rusia şi contează în acest efort pe ajutorul României şi UE. Potrivit site-ului Hotnews.ro, Lazăr a mai spus că Moldova şi-ar putea stoca rezerva strategică de gaze la un depozit din România, mai degrabă decât să-şi contstruiască un depozit propriu nou. Vicepremierul moldovean a mai spus la Bucureşti că în vară va fi finalizat studiul de fezabilitate al gazoductului Ungheni-Iaşi, care ar urma să fie finanţat şi din banii UE.

Republica Belarus a cerut un împrumut de la FMI pentru a ieşi din cea mai gravă criză financiară din istoria ei post-sovietică. Premierul Mihail Miasnikovich a spus că speră ca ţara să primească între 3,5 miliarde şi 8 miliarde de dolari. Belarus a cerut luna trecută Rusiei un împrumut de 3 miliarde de dolari, dar Moscova întârzie cu răspunsul, sugerând că înţelegerea ar fi posibilă doar dacă Minskul îi vinde companii de stat importante din domeniul energiei, telecomunicaţiilor şi industriei chimice. Pe fondul crizei soldată cu devalorizarea abruptă a rublei din Belarus, guvernul de la Minsk a ordonat îngheţarea preţurilor unor produse alimentare ca peştele, brânza, ceaiul şi cafeaua şi unor fructe şi legume.

Fostul comandant al armatei sîrbilor bosniaci Ratko Mladic a apărut în faţa Tribunalului ONU pentru crime de război şi a refuzat să accepte învinuirile care i se aduc, afirmînd că ele ar fi „odioase”. Mladic este pus sub acuzare pentru crime de război, crime împotriva umanităţii şi genocid de procurorii instanţei internaţionale. Fostul lider al armatei sîrbilor bosniaci a spus că are nevoie de cel puţin o lună pentru a studia acuzele care i se aduc. Avocatul şi familia lui Ratko Mladic susţin că el este mult prea bolnav să poată face faţă procesului, fiind tratat acum 2 ani de cancer. Mladic este considerat răspunzător de masacrarea a 8000 de bărbaţi şi băieţi musulmani la Srebrenica în 1995. Urmatoarea înfăţişare la tribunal va fi pe 4 iulie.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Aşadar, guvernul de la Chişinău speră ca pe 21 iunie, la Moscova, după o pauză de 5 ani, să fie reluate negocierile oficiale în formatul 5+2 pentru soluţionarea conflictului transnistrean sau cel puţin să se ajungă la o înţelegere asupra reluării discuţiilor oficiale. Valentina Ursu l-a întrebat pe vicepremierul moldovean pentru reintegrare Eugen Carpov ce subiecte vor fi discutate pe întâlnirea de la Moscova?

Eugen Carpov

Eugen Carpov: „Vom discuta, pentru că acum discutam pe marginea diverse subiecte, care ţineau atât de libera circulaţie între cele două maluri ale Nistrului, cât şi despre alte aspecte ce ţin de obstacolele existente în viaţa cotidiană pentru cetăţenii moldoveni, indiferent că locuiesc pe malul drept sau stâng al Nistrului, iar negocierile oficiale presupun discutarea statututlui regiunii transnistrene ca parte componentă a Republicii Moldova. Acest principiu trebuie să fie temelia pe care reluăm negocierile. Pentru că altfel putem discuta mult, putem discuta diverse forme, dar să nu ajungem nici la un rezultat concret.”

Europa Liberă: Dar aceste zvonuri, care sunt mediatizate, precum că Germania şi Rusia ar fi convenit asupra unei înţelegeri că Republica Moldova trebuie să fie federalizată. Aceasta presupune oferirea unui statut în cadrul unei Republici Moldova integre unitare, dar în baza unei federaţii?

Eugen Carpov: „Nu am purtat şi nu intenţionăm să purtăm careva discuţii despre federalizarea Republicii Moldova. Se discută normalizarea relaţiilor nu între doi subiecţi, aşa cum se prezintă uneori - între Chişinău şi Tiraspol, normalizarea situaţiei în interiorul Republicii Moldova prin acordarea unui statut juridic special regiunii transnistrene. Dar important este să menţionez încă o dată, că Republica Moldova este recunoscută în cadrul frontierelor la 1 ianuarie 1990. Şi aceste frontiere reprezintă acea realitate la nivel internaţional, pe care trebuie s-o respectăm şi suntem obligaţi să o respectăm.”

Europa Liberă: Dar acest proiect de statut pentru regiunea de Est a Moldovei există?

Eugen Carpov: „Nu există un proiect scris de statut. Noi trebuie să reluăm negocierile pentru a începe discuţiile asupra unui asemenea proiect. Relatările din ziare sunt probabil impresii ale autorilor, dar care deseori nu corespund realităţilor.”

Europa Liberă: Atât timp cât între Chişinău şi Tiraspol va exista disonanţă cu privire la finalitatea procesului de negocieri nu vor apărea şanse să se mişte carul din loc. Dimpotrivă, se va repeta evoluţia falimentară din anii 90.

Eugen Carpov: „Este evident, e o teză perfect reală. Noi trebuie să ştim din start, care este finalitatea negocierilor. Dacă vom merge pe căi diferite, cu finalitate diferită este evident că nu vom putea să obţinem un progres real în aceste negocieri. Noi încercăm să explicăm partenerilor noştri că din start noi trebuie să ne stabilim, care este scopul final al acestor negocieri. Deci trebuie să conducă la o reintegrare a Republicii Moldova, regiunea transnistreană obţinând un statut juridic special, garantat, aşa cum îşi doresc, poate, anumiţi participanţi din cadrul 5+2.”

Europa Liberă: Anumiţi, cine?

Eugen Carpov: „Mă refer şi la Tiraspol, inclusiv. Suntem disponibili să discutăm şi asupra garanţiilor, care vor fi oferite atât din partea Chişinăului, cât şi din partea comunităţii internaţionale pentru ca statutul convenit odată să fie respectat de toate părţile.”

Europa Liberă: Domnule Carpov, dar este adevărat că ar creşte acum presiunea internaţională asupra Chişinăului şi Tiraspolului?

Eugen Carpov: „N-aş spune atât o presiune internaţională, cât o angajare a partenerilor noştri internaţionali în acest proces. Dorinţa de a soluţiona conflictul este în creştere. Perpetuarea conflictului în continuare poate aduce doar dezavantaje Republicii Moldova, atât pe plan de dezvoltare internă, de dezvoltare economică, atragere a investiţiilor, pe calea integrării europene, ş.a.m.d. Dar în primul rând, aduce suferinţe cetăţenilor de pe ambele maluri, care nu pot să beneficieze de o reală libertate şi democraţie în viaţa lor cotidiană. Trebuie să ne concentrăm pentru ca soluţia să fie găsită cât mai repede.”

Europa Liberă: vicepremierul pentru reintegrare al Republicii Moldova, Eugen Carpov.

Şi tot Valentina Ursu a stat de vorbă cu cercetătoarea germană Annelie Ute Gabanyi despre şansele unui progres în dorerul transnistrean.

Europa Liberă: La Moscova ar putea să aibă loc o nouă rundă de negocieri în formatul 5+2. Unele voci sunt foarte optimiste, după ce premierul Filat a vizitat Germania. Doamna Merkel, cancelarul german ar fi promis că Germania se implică şi ea foarte activ în soluţionarea acestui conflict. Sunt şanse? Vedeţi ceva deosebit ce s-ar putea întâmpla în următorul timp?

Anneli Ute Gabanyi

Anneli Ute Gabanyi: „Nu, pentru că dacă sărbătorim drept mare realizare faptul că se reiau negocierile oficiale în format 5+2, negocieri care au fost practic blocate de către Rusia şi, mă rog, în numele ei Ucraina până acum, adică exact de când s-au acceptat observatorii Uniunea Europeană şi Statele Unite. A relua aceste negocieri, spuneam, care au fost întrerupte exact de Rusia, mi se pare aproape o cacealma. Situaţia acestor negocieri, punctele de vedere mi se par atât de depărtate; va depinde foarte mult de felul în care Germania, Uniunea Europeană vor înţelege perfect, care sunt interesele nu numai ale Republicii Moldova, dar interesele Occidentului aş spune în această problemă şi numai atunci se vor putea rezolva. Iar Rusia nu văd că face un singur pas în direcţia renunţării la ţelul îndepărtat, dar stabil al ei – menţinerea influenţei sale politice şi eventual militare asupra Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Care sunt interesele pe moment ale Occidentului în această regiune?

Anneli Ute Gabanyi: „Occidentul a ajuns să priceapă că aceste conflicte îngheţate sunt un pericol pentru stabilitatea la graniţa UE şi NATO în această regiune. Punctul care a deschis ochii unora din Occident a fost scurtul război din Georgia şi urmările lui. Dar ideea că acest conflict din Transnistria ar putea fi soluţionat cel mai uşor este una care reapare de altfel la fiecare nouă preşedinţie OSCE în fiecare an. Mi se pare puţin simplist, pentru că Rusia nu va renunţa la ţelul ei ultim în regiune.

Iar ideea că Rusia respectă integritatea teritorială a Republicii Moldova...; într-adevăr cred că Rusia nu este interesată în independenţa teritorială a Transnistriei. Pentru că atunci ar pierde din posibilitatea de influenţare a politicii Republicii Moldova. Deci, Rusia într-adevăr este interesată în rămânerea Transnistriei în interiorul Republicii Moldova, dar întrebarea este – cum? Nu am nici un semn că Rusia ar renunţa la ideea de a menţine această pârghie politică, militară pentru a preveni apropierea Republicii Moldova în întregul ei de structurile euro-atlantice.”

Europa Liberă: Pentru că se discută foarte mult acum despre o eventuală federalizare a Republicii Moldova, deşi din discuţiile pe care le-am avut cu domnul Carpov, vicepremier pentru Reintegrare, el a spus că nu există deocamdată nici un proiect de statut pentru această regiune de Est a Moldovei. Cu atât mai mult nu poate fi vorba despre o federalizare. Credeţi că ar putea fi o înţelegere tacită între Berlin şi Moscova ca Moldova să rezolve problema Transnistriei prin federalizare?

Anneli Ute Gabanyi: „Se ştie că Germania este o susţinătoare a federalismului în sine. Şi în discuţiile care se duc şi în interiorul Europei unite, în comparaţie cu Franţa mai centralizată, etc. Este un fapt. Dar federalismul nu este o valoare în sine. De altfel, cum nici integritatea teritorială nu este o valoare în sine. Întrebarea este ce înseamnă? Ce conţine? Iar dacă federalismul ar fi fost, şi aici poate că sunt puţin răutăcioasă, modelul principal şi cel mai bun, întrebarea ar trebui să se pună: de ce integrarea fostei RDG în Republica Federală nu s-a făcut prin federalizare? Adică, două state sigur s-au refăcut. Fostele landuri din cadrul noilor teritorii estice, adică RDG-ului, dar de fapt fostul stat comunist RDG-ist a aderat nu numai la teritoriul Republicii Federale, dar a aderat la Constituţie, la valori, la legi, la sistemul politic. Iată aici este problema.

Nu poţi să spui: facem o federaţie între Republica Moldova, restul, şi Transnistria, un gen de Kozak, unde de altfel Republica Moldova nici nu avea vreo importanţă, restul. Transnistria era importantă. Dar nu putem să facem o astfel de federaţie, în care în Transnistria rămâne un sistem autoritar, un sistem oligarhic. Acest lucru nu se poate. Dându-i-se acestei entităţi supra-autonome şi drept de fapt de veto asupra politicii Repulicii Moldova.

Atunci mai bine o despărţire temporară, cel puţin închiderea graniţei şi politica clară de integrare europeană pentru Republica Moldova. Şi dacă Transnistria, şi cetăţenii şi liderii ei vor dori să participe la avantajele pe care Republic Moldova le-ar putea câştiga în viitor de pe acest drum de integrare mai accelerat, ok, atunci să facă decizia respectivă şi să se alăture cu sistem cu tot Republicii Moldova. Însă în momentul în care cei din Transnistria primesc aceste avantaje, sau o bună parte din ele în momentul de faţă, ca să spun aşa, fără să facă concesii, nu văd de ce ei ar face un pas în direcţia unei apropieri sistematice faţă de Republica Moldova.”

Radu Benea: opinia cercetătoarei germane Anneli Ute Gabaniy.

---------------------------------------------------------------------------------

Ocrotirea sănătăţii este unul din puţinele domenii în care autorităţile de la Tiraspol acceptă o anumită colaborare cu Chişinăul şi primirea unor ajutoare din partea donatorilor occidentali. Săptămâna trecută, o delegaţie a Sovietului suprem a vizitat Moscova, mai exact Duma de stat, unde printre temele aflate în discuţie, potrivit agenţiei Novîi Region, a fost posibilitatea extinderii unor proiecte naţionale ale Rusiei şi asupra regiunii transnistrene, mai cu seamă a celor ce vizează protecţia socială şi medicina. Ce ajutor concret ar putea oferi Rusia pe linia ocrotirii sănătăţii locuitorilor din stânga Nistrului? Un Vox populi pe străzi din Tiraspol şi Bender.


„Creşterea calificării medicilor, pentru că medicina se dezvoltă. Şi mai sunt necesare utilaje moderne, pentru că stăm prost cu diagnosticul”.

„Rusia poate totul, dar are problemele sale. Iată, acum a interzis importul legumelor din Europa. Ar putea să ne ajute logistic, poate cu un laborator modern. Desigur, în măsura în care merităm”.

„Cu medicamente, instrumente, utilaj medical. Asta întâi de toate, pentru că la noi s-au uzat. Însă Rusia oricum ne ajută cu bani şi echipamente”.

„Rusia ar putea să ia la practică absolvenţii noştri, iar după calificare să ni-i întoarcă acasă”.

„Cu multe ar putea să ne ajute. Aproape toată aparatura noastră e uzată. Ar putea să pregătească specialişti, să ne ajute cu preparate medicale”.

„Am avea nevoie cred de medicamente care aici nu se găsesc, de echipamente străine care ne-ar fi şi nouă de folos”.

„Toate ajutoarele vor fi furate. Sunt convinsă de asta. Toate farmaciile aparţin ministrului nostru al sănătăţii. Nu este doar opinia mea. Asta ştie toată lumea”.

„Rusia ar putea să ne ajute cu recalificarea medicilor. La Chişinău acest sistem funcţionează, ei aplică toate noutăţile din domeniu cu regularitate şi menţin un nivel european. Însă aici, toate sunt ca-n perioada sovietică. Cum a fost, aşa a rămas".


Radu Benea: opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG