Linkuri accesibilitate

Valentina Ursu în discuție cu invitații săi: Anneli Ute Gabanyi și Ion Casian.




Numărul persoanelor, care cred că Moldova merge într-o direcţie greşită a crescut cu cinci procente faţă de barometrul de opinie publică din noiembrie anul trecut, ajungând la 65 la sută. Trei pătrimi dintre moldovenii intervievaţi în acest sondaj spun că sunt nemulţumiţi de conducerea ţării în domeniile sociale. Peste 60 de procente continuă să fie îngrijoraţi de preţuri, 53 la sută de sărăcie, şi aproape jumătate din populaţie se teme de şomaj. 74 de procente dintre moldoveni susţin că nu duc un trai decent. Sondajul, realizat de Centrul de analiză şi investigaţii sociologice, politologice şi psihologice „Civis”, la comanda Institutului pentru politici publice, dat publicităţii în această săptămână, a fost realizat între 6 şi 24 mai şi are o marjă de eroare de trei la sută. Încercăm să aflăm de ce moldovenii sunt atât de decepţionaţi de situaţia actuală din ţară.


La sfîrșit de săptămînănă cu Europa Liberă și Valentina Ursu.


Moldovenii au încredere în biserică, armată şi în presă. Sunt sceptici, însă, când vine vorba de „slugile poporului” – deputaţi, miniştri, preşedinte sau judecători.

- „Eu n-am încredere în nimeni, toţi amăgesc. Parlamentul numai pentru ei.”

- „Deja chiar mi-i greaţă, de-acum nu mai pot să ascult pe fiecare ce vorbeşte. Noi nu trăim aici, noi supravieţuim. Absolut nu cred în nimeni, absolut. Lumea e sătulă de clownadă.”

- „Este nesiguranţa asta politică. Schimbarea de conducere ba comuniştii, ba liberali-democraţi. Şi iar apare aceeaşi problemă că nu se poate de ales preşedintele. Şi din cauza că-s multe alegeri.”

- „Pur şi simplu cred că e un fel de sisteam poate că mafiot, aşa să zic, murdar. De atâta merg greu toate reformele astea. Acum reforma asta în justiţie, cum de l-au pus pe domnul Plahotniuc. Ca şi cum societatea îl ştie ca un om de afaceri dubios. De atâta oamenii pierd încrederea faţă de Parlament.”

- „To cito nedovereaiu naşemu nastoiaşcemu, sevodneşnemu pravitelistvu, ăto pravda. Potomu cito dva goda oni tolico razoreaiut Moldovu.

- „Se sfădesc, se mănâncă unul pe altul şi se arată tot la televizor şi lumea toată vede ceea ce fac ei. Ştiu că toţi îs hoţi şi toţi au grijă numai de buzunarul lor, nu de populaţie.”

- „Oamenii n-au încredere în instituţiile statului, pentru că pentru lume nu vor să facă nimic. Dacă ei nu găsesc limbă comună între dânşii, atunci ce mai putem să aşteptăm de la dânşii?”

- „Oamenii au pierdut încrederea, nimic nu s-a schimbat. Nu ştiu, îmi pare că nici în biserică acum n-au încredere oamenii.”

- „Credea lumea înainte, da acum cam rar. Nici duminica... am fost aici la biserică şi erau vreo 10 femei, da bărbaţi nu prea se duc, nici ei.”

- „Mnoghie liudi prichidîvaiutsea cito oni veruiut, potomul cito emu nado po delu, po bisnessu. I on lezit i crestitsea. A v duşe on ne certa netu.”

- „Dopustim idiom v ţercovi şi prosim: Bogenica prosti nas za to-za to-za to. Celovec verit cito Bog prostit. Vot cevo ne hvataet liudeam – libvi i proşcenie. I deleatsea v ţercovi i pravitelisvu.”

- „N-am nici o încredere. Pe cuvânt de cinste. Vedeţi vreo perspectivă, ceva în viaţă? Nu, copiii chiar dacă au terminat universităţile, n-au unde se aranja la lucru. De atâta lumea crede şi în aramată şi în biserică. În altceva nu a mai rămas de crezut.”

- „Da, este oarecare încredere în biserică, atâta timp cât este încredere în biserică, o să fie şi o oarecare credinţă şi poate fi în viitorul apropiat de a fi şi mai bine.”

- „Eu nu ştiu, dar Dumneavoastră credeţi în Guvernul ăsta care este acum? Da cât se poate de amăgit lumea? Şi lumea nu-i proastă în ziua de azi, lumea îşi dă seama. Că el n-a făcut nimic bun pentru norod în doi ani de zile.”

- „Voronin spune acum că el o să facă. Opt ani de zile n-a făcut nimic, da acum el spune că o să facă. Ce poate să facă? Atâta minciună şi atâtea promisiuni. Vă spun drept, nici nu ştiu în ce să crezi. Unica ceea ce a rămas în ce să credem, asta în biserică, când ne e greu. Ne adresăm la Dumnezeu: Doamne, te rog ajută-ne.”

- „În biserică când intri, stai cinci-10 minute, ieşi – alt om. Simţi cu sufletul, simţi într-adevăr că biserica linişteşte omul, biserica tot timpul te pune la cale de bine.”

- „Eu n-am simţit astfel, de exemplu, că pierd încrederea faţă de parlamentari şi să mă bazezi pe biserică şi pe armată.”

- „Când a fost aista, Brejnev, am trăit şi noi vreo doi ani bine cu dânsul, că a fost om de viaţă.”

- „Atâta votare, lumea de-amu s-a săturat şi de votare, şi de tot.”

- „Lumea e multă, da nacialnici mai puţini. Şi nacialnişii pentru dânşii au nevoie, da de aiştea sărmani, vai de capul lor.”

- „La noi numai se vorbeşte de lege, dar nu se respectă absolut deloc.”

- „Suntem doi ani de zile numai în electorală şi în promisiuni.”

- „Fiştecare pentru dânsul trage.”

*

Aşa cum arată cercetarea sociologică, dar şi opiniile oamenilor cu care Europa Liberă a discutat ocazional, ultimele locuri în topul încrederii moldovenilor în instituţii sunt ocupate de Preşedinţie, Parlament, Guvern. Pe primele locuri situându-se biserica şi armata. Să fie vorba despre o situaţie atât de deplorabilă? Este una din întrebările, pe care Europa Liberă a adresat-o unui fost demnitar, care astăzi nu mai activează în structurile statului. Ministru al Comunicaţiilor în anii 1992-1998, Ion Casian.

Ion Casian

Ion Casian: „Situaţia este într-adevăr deplorabilă. Investiţiile directe nu vin.”

Europa Liberă: De ce nu vin?

Ion Casian:
„Deci una este - criza politică. Asta este instabilitate. Dacă este criza politică, investitorul străin n-are siguranţă şi când analizează riscurile, unul din riscurile majore este riscul de instabilitate politică. Criza aceasta ea nu este creată de astăzi. Iminenţa ei era asigurată de modificarea Constituţiei.”

Europa Liberă: Din 2001.

Ion Casian:
„Da, s-au modificat două lucruri: alegerea preşedintelui şi investirea guvernului. A fost lichidată majoritatea parlamentară. Şi deci Constituţia în varianta nouă funcţionează şi asta a fost demonstrat de guvernele comuniste, numai când o fracţie majoritară devinbe majoritate parlamentară. În caz contrar e necesitate de o alianţă, de o coaliţie. Şi am avut ADR-ul, care a eşuat şi avem şi alianţele astea, care schârţâie. Noi suntem cam departe de nivelul ăsta democratic de dezvoltare. De aici trebuie de văzut cum de ieşit din impas.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ziceţi că lipsa investiţiilor ar fi un motiv serios, care afectează şi mai mult populaţia, pentru că dacă nu vin investitori, nu sunt locuri de muncă. Dacă nu sunt locuri de muncă – de unde să găseşti bani pentru a da salarii decente şi e un lanţ vicios.

Ion Casian:
„Da, fiindcă de ce avem nevoie de investiţiile străine? Fiindcă în ţările dezvoltate fiecare cetăţean are o parte din câştig să-l rezerveze, să-l stocheze în bănci şi se crează fondurile investiţionale. La noi şi aşa se trăieşte de azi pe mîine, iar majoritatea care câştigă ceva, 70 la sută consumă pentru mîncare, haine, încăşzire, ş.a.m.d. Deci, nu au resurse investiţionale, sau cum spun ei, de a crea economii, care ulterior devin resurse investiţionale. Şi de aceea pentru a crea condiţiile pentru investiţiile străine trebuie să-i creezi şi facilităţile respective, ceea ce la noi de multe ori nu se înţelege. Paralel cu aceasta sunt unii factori care tot nu favorizează.”

Europa Liberă: Ca de exemplu? Care sunt alţi factori?

Ion Casian:
„Zona rurală la noi, probabil, mari schimbări din evul mediu până acum nu prea vezi. Deci, vezi descrierile satelor moldoveneşti de prin evul mediu, vezi cam aceiaşi infrastructură.”

Europa Liberă: De ce sunt atât de sărace satele, în mediul rural de ce rămâne atâta sărăcie?

Ion Casian:
„Nu sunt drumuri, nu există apă potabilă, nu

există o igienă simplă.”

Europa Liberă: De ce nu există?

Ion Casian:
„Nu exisistă politicile respective de dezvoltare. Spuneţi-mi vă rog un partid, o formaţiune politică care are strategie de lungă durată?

Sau partidele care aspiră la guvernare, după părerea mea, ar trebui să aibă semnat un memorandum, o înţelegere, să cadă de acord la anumite principii de bază: indiferent de cine nu vine la guvernare – astea nu se ating, astea se dezvoltă de lungă durată. Unele lucruri fundamentale, ele să nu fie discutate, să nu fie modificate, ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Deci, nu există o continuitate.

Ion Casian:
„Exact. Continuitatea trebuie să înceapă de la politic. Clasa politică, partidele politce trebuie să aibă un angajament faţă de societate, fiindcă trebuie de înţeles odată: nu poţi la infinit să speculezi pe sentimentul alegătorului. Acum noi dacă noi revenim la întrebarea de fond, care este rezultatul sondajului dat? Cine stă în rating pe prima poziţie? „Nu votez pentru nimeni” – 30-40 la sută. Asta este opţiunea electoratului, care nu votează, nu-i vrea pe nimeni. Deci asta este pierderea credibilităţii. 10 ani în urmă era 20 la sută, acum e 40 şi ea creşte.”

Europa Liberă: Faptul că Moldova rămâne a fi un stat sărac, dar cu aspiraţii europene, credeţi că-i ajută pe moldoveni să se gândească că vor scăpa de această sărăcie odată cu această eurointegrare?

Ion Casian:
„Eurointegrarea asta este o tendinţă, dar asta nu înseamnă că noi trebuie să aşteptăm de acolo ceva, că vor veni şi o să ne dea. La noi mai persită chestia asta – nu ne-a dat, n-am primit, trebuie cinva să-ţi dea. Nu, trebuie de depus eforturi, muncă, cum muncesc compatrioţii acolo, după hotare, trebuie şi aici să muncească şi atunci rezultatele vor fi.”

Europa Liberă: De ce ei nu ar munci şi aici, cum muncesc acolo?

Ion Casian:
„Nu ştiu de ce. Trebuie de examinat, de găsit răspunsul şi de găsit soluţii. Este sarcina politicului.”

Europa Liberă: Câţi ani ar trebui Moldovei să scape de sărăcie şi cum?

Ion Casian:
„Cred că două generaţii ca să ajungem la mediul european. În caz când europenii nu se mişcă mai departe. Nu pot să spun că sunt pesimist, dar nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece. Fără muncă nu apare nimic, fără efort.”

Europa Liberă: Ziceam că biserica, armata sunt instituţiile care menţin topul încrederii cetăţeanului. De ce nu e primăria? De ce nu e administraţia publică locală?


Ion Casian: „Orice instituţie care are de afacere cu rezolvarea problemelor de zi cu zi vor întruni din ce în ce mai multe replici, obiecţii, ş.a.m.d. Fiindcă nu există ceva să-i satisfaci pe toţi. Şi instituţiile, care nu sunt legate cu obligaţiuni de zi cu zi, credibilitatea va fi. Fiindcă ele nu sunt responsabile pentru ceva concret, pentru tarife, de exemplu. Ce, armata răspunde de tarifele pentru gaze? Nu. Sau biserica? Acestea sunt puţin alte valori, valori spirituale, chestii care nu se devalorizează în aşa măsură, cum la alte instituţii.”

*

„Republica Moldova continuă să meargă într-o direcţie greşită”, astfel cred 65 la sută dintre respondenţii Barometrului opiniei publice, faţă de 19 procente, care consideră corectă direcţia în care se mişcă statul. Cum s-ar explica această realitate? Am întrebat-o şi pe experta în probleme politice de la Berlin, Anneli Ute Gabanyi.

Anneli Ute Gabanyi

Anneli Ute Gabanyi: „După doi ani de guvernare, după care această administraţie cel puţin la nivelul, să spunem, şi al preşedintelui nu a fost definitivă, în condiţiile în care Repubica Moldova, ca şi alte state din Europa sufereau de impactul crizei financiare, cu repetarea diverselor alegeri şi referendumuri, cred că populaţia din Republica Moldova este, pur şi simplu, obosită, sleită. Şi, deşi se prezintă mereu la vot, deşi această excitare a opiniei publice continuă practic fără pauză, efectele asupra vieţii cotidiene ar fi şi greu să apară. În plus, cred că din păcate şi faptul că conducerea Alianţei nu se arată atât de unită, după cum probabil oamenii ar fi sperat şi poate şi chiar noi observatorii am fi sperat, şi acest lucru condiţionează într-un fel această oboseală a electoratului.”

Europa Liberă: Doamnă Gabanyi, de la preluarea puterii de către coaliţia liberal-democrată se tot discută despre integrarea Republicii Moldova în Europa. Dar integrarea europeană presupune, în primul rând, instituţii funcţionale. Să îneţelegem că acum pentru cetăţeanul simplu nici această eurointegrare nu mai este una atractivă? N-o mai percepe la justa valoare? Sau din contra, s-a discreditat şi această idee de integrare europeană?

Anneli Ute Gabanyi:
„Nu putem pune carul înaintea boilor. Faptul că se urmăreşte ca ţel principal al politicii externe a Republicii Moldova şi interne, într-un fel, integrarea în structurile europene nu înseamnă că prin exprimarea acestei voinţe şi prin critica instituţiilor existente, aceste instituţii se vor schimba de la sine.

Şi chiar dacă se va implementa o reformă structurală, totuşi acest drum, de exemplu dacă ne gândim la problema justiţiei, va fi un drum lung, un drum cu hăţişuri. Aşa cum se vede şi în ţările care au fost candidate, care au negociat integrarea în Uniunea Europeană şi care totuşi nu au ajuns la liman. Şi cred că este cazul tuturor ţărilor membre noi în Uniunea Europeană, nu numai a Rămâniei sau a Bulgariei, de altfel.”

Europa Liberă: Şi pentru că discutăm în baza rezultatelor acestui sondaj, totuşi Partidul Comuniştilor din Republica Moldova conduce în preferinţele alegătorilor. După doi ani de guvernare a Alianţei pentru Integrare Europeană să rămână în topul preferinţelor PCRM-ul, partidul domnului Voronin?

Anneli Ute Gabanyi:
„Acest partid, prin faptul că este un partid relativ unit sugerează oamenilor că nu se confruntă în cazul lui cu aceste lupte interne dintre partenerii unei coaliţii. În al doilea rând, guvernarea Partidului Comuniştilor a avut loc în perioada de pre-criză finaciară şi economică. Şi ştiţi că electoratul, de altfel nu numai în Republica Moldova, are o memorie scurtă şi asociază anumite elemente în viaţa lor particulară cu o guvernare care nu a fost deloc memorabilă, ca să spun aşa.

În al doilea rând în măsura în care se îndepărtează un timp istoric, memoria lui devine mai roză, ca să spun aşa. Sunt fenomene de înţeles, însă în momentul de faţă, cumulându-se toate aceste efecte despre care am vorbit, este un oarecare pericol, ca voinţa de integrare, credeam eu, a unei majorităţi a celor din Republica Moldova de a se integra în Uniunea Europeană, dă semne că nu rezistă.”

Europa Liberă: Aceste alegeri locale ar putea consolida Alianţa pentru Integrare Europeană? Să tragă nişte concluzii că trebuie să-şi ducă la bun sfârşit mandatul. Ce poate să se întâmple? Ce evoluţii pot să apară după scrutinul local de duminică?

Anneli Ute Gabanyi:
„Alianţa ar fi trebuit să transmită mesajele unităţii şi mesajele coerenţei politice a programului lor. Trebuie să se înţeleagă că partenerii Alianţei nu sunt antagonişti, nu sunt duşmani, ei sunt parteneri. Desigur, fiecare cu un program de-al lui, însă mesajul comun este unul democratic şi pro european. Acum dacă să spunem pe ultima sută de metri totuşi acest mesaj a reuşit să ajungă la destinatar, este încă o întrebare.

Însă de reuşita Alianţei la aceste locale, a căror importanţă este mult mai mare decât s-ar crede de la început, acest rezultat ar putea să sugereze fie victoria coerenţei Alianţei. Adică mesajul că această Alianţă este capabilă să ducă ţara pe un drum bun, sau dimpotrivă. Iar de continuitatea guvernării Alianţei şi a unei guvernări deştepte depinde atât susţinerea pe mai departe de către Occident, depinde de imaginea de stabilitate internă politică, pe care Moldova va trebui s-o transmită în afară şi eventualilor investitori economici.

Deci, depinde foarte mult şi scenariile sunt variate, pentru că dacă nu se reuşeşte o coerenţă a acestui mesaj al Alianţei, pericolul este ca după locale să se destrame Alianţa şi atunci să se ajungă din nou la alegeri anticipate. Probabil, populaţia nu va agrea să fie chemată încă o dată la urne. Pericolul instabilităţii Moldovei ar fi mai mare.”

Europa Liberă: Avem şi un vox-populi, în care lumea spune că a cam obosit deja de atâtea alegeri. Dar tot mai multe sunt vocile, care spun că un eventual scrutin parlamentar ar fi inevitabil, în eventualitatea dacă PCRM îşi consolidează, îşi fructifică poziţiile după acest scrutin local.

Anneli Ute Gabanyi:
„Problema este şi mai complicată pentru că la sfârşitul lunii iunie în Moldova se aşteaptă şi decizia Comisiei de la Veneţia şi în funcţie de aceasta se mai discută şi posibilităţile care ar exista pentru a schimba eventual Constituţia Republicii Moldova. Cel puţin în aşa măsură încât să se ajungă fără prea multe obstacole, dar într-un mod legal la alegerea preşedintelui.

Dar vedeţi, cumularea acestor probleme este cea care determină în momentul de faţă situaţia din Republica Moldova. Am impresia că este dificil ca populaţia să înţeleagă aceste dileme, dacă uneori ai impresia că nici parlamentarii, sau politicienii, clasa politică nu înţelege pe de-a întregul acest lucru.”

Europa Liberă: Spuneam că moldovenii sunt sceptici atunci când vine vorba de deputaţi, miniştri, preşedinte, sau judecători la capitolul încredere. Pe de altă parte cetăţenii Republicii Moldova continuă să-şi menţină încrederea în biserică şi armată. Primăria şi administraţia publică locală totuşi se vede că ar fi mai în coadă. Ar fi o explicaţie de ce atât de multă încredere au moldovenii în biserică şi armată?

Anneli Ute Gabanyi:
„Acelaşi lucru se întâmplă şi în România. Este foarte interesant acelaşi element comun. Mă surprinde şi mai mult pentru că armata în Republica Moldova, Armata Naţională este un fenomen destul de nou şi totuşi încrederea există. Iar încrederea în biserică se explică destul de uşor, pentru că biserica totuşi este singura instituţie care comunică anumite valori, care încă în mod tradiţional sunt înrădăcinate atât în partea stângă, cât şi în partea dreaptă a Nistrului.

Deci, se vede o comunitate de mentalitate interesantă. Dar în acelaşi timp trebuie să spun că încrederea în instituţiile statului de drept, mai nou în Republica Moldova, dar şi mai vechi în multe ţări din Uniunea Europeană, în ţări cu o democraţie mai veche, este în scădere în general. Este unul din fenomenele foarte îngrijorătoare în momentul de faţă şi au de a face şi cu creşterea populismului în discursul politic. Şi acest populism atât în vorbe, cât şi în gesturi îl observ şi în Republica Moldova, şi îl vedem şi în ţările occidentale.”

Europa Liberă: Doamnă Gabanyi, dar ce trebuie să se întâmple ca oamenii de aici să spună că Republica Moldova nu mai merge într-o direcţie greşită, ci merge într-o direcţie pe care şi-o doresc ei, pe care o aşteaptă, pe care o merită ţara şi cetăţenii ei?

Anneli Ute Gabanyi:
„Să se conştientizeze felul în care statul moldovenesc ar trebui să fie configurat în viitor. Faptul că instituţiile statului unitar moldovenesc nu au putere într-o parte a teritoriului Moldovei desigur că nu contribuie la încrederea cetăţeanului în posibilităţile acestor instituţii realmente de a fi performante. Şi din punct de vedere al politicii externe Republica Moldova mi se pare că se află într-un oarecare impas.”

Europa Liberă: Nu ştie dacă trebuie să meargă spre Est sau spre Vest?

Anneli Ute Gabanyi:
„Păi cred că există un consens cel puţin că Republica Moldova trebuie să meargă spre Vest. Este clar. În Est nu au de aşteptat un sistem politic, un sistem economic performant, drept şi corect. Dar pe de altă parte, întrebarea cum să se ajungă la acest ţel este foarte grea. Republica Moldova mi se pare că trece printr-un experiment nemaipomenit în ceea ce priveşte apropierea unor ţări estice de Uniunea Europeană. Pentru că Republica Moldova face reforme şi este aşteptată să facă anumite reforme de către reprezentanţii Uniunii Europene, fără însă să aibă perspectiva clară de integrare.

Sigur, că este acuma vorba de încercarea de a obţine un statut de asociere, de a obţine vize, ceea ce ar fi foarte important pentru imaginea acestei politici vis-a-vis de electoratul din Republica Moldova. Însă de fapt nu avem acel sistem de condiţionare clară, cum se spune traducând din engleză – bâtă şi morcov. Adică, facem reforme, trecem printr-o vale a plângerii, dar la capăt totuşi există morcovul foarte clar definit. În cazul Republicii Moldova însă acest morcov clar definit nu există, deşi există anumite avantaje.

Cred că Moldova în mod deştept nu are de ce să ceară mai mult decât i se dă. Face acest joc, dar este foarte greu, este mult mai greu pentru că nici investitorii care în momentul începerii negocierilor de aderare cu o ţară au năvălit în acea ţară, s-a văzut clar în cazul României după 2000, în Republica Moldova acest efect nu se produce pentru că cel puţin din punctul de vedere al investitorilor accederea Moldovei la Uniunea Europeană se pare că nu este un lucru confirmat.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG