Linkuri accesibilitate

Vicepremierul Republicii Moldova pentru reintegrare, Eugen Carpov, răspunde întrebărilor Valentinei Ursu.


Europa Liberă: Domnule Carpov, dialogul oficial în problema transnistreană va fi reluat pe 21 iunie la Moscova, aşa cum s-a convenit?

Eugen Carpov: „Negocierile oficiale trebuie reluate, suntem absolut convinşi că reluarea lor reprezintă un pas înainte în procesul de reglementare definitivă a conflictului transnistrean, acum suntem în pregătiri pentru reuniunea, care este planificată pentru 21 iunie la Moscova şi sperăm că vom găsi înţelegere din partea tuturor participanţilor pentru ca o decizie în vederea reluării formatului să fie luată. O decizie care să fie adoptată fără nici un fel de precondiţii, ca aceste negocieri să fie reluate pe o platformă nouă, nu la nivel de consultări, ci la nivel de discuţii asupra soluţionării.”


Un interviu cu vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov



Europa Liberă: Dar discutaţi pe marginea căror subiecte?

Eugen Carpov: „Vom discuta, pentru că acum discutam pe marginea diverse
Negocierile oficiale presupun discutarea statututlui regiunii transnistrene ca parte componentă a Republicii Moldova ...

subiecte, care ţineau atât de libera circulaţie între cele două maluri ale Nistrului, cât şi
despre alte aspecte ce ţin de obstacolele existente în viaţa cotidiană pentru cetăţenii moldoveni, indiferent că locuiesc pe malul drept sau stâng al Nistrului, iar negocierile oficiale presupun discutarea statututlui regiunii transnistrene ca parte componentă a Republicii Moldova. Acest principiu trebuie să fie temelia pe care reluăm negocierile. Pentru că altfel putem discuta mult, putem discuta diverse forme, dar să nu ajungem nici la un rezultat concret.”

Europa Liberă: Dar aceste zvonuri, care sunt mediatizate, precum că Germania şi Rusia ar fi convenit asupra unei înţelegeri că Republica Moldova trebuie să fie federalizată. Aceasta presupune oferirea unui statut în cadrul unei Republici Moldova integre unitare, dar în baza unei federaţii?

Eugen Carpov: „Nu am purtat şi nu intenţionăm să purtăm careva discuţii despre federalizarea Republicii Moldova. Se discută normalizarea relaţiilor nu între doi
Nu discutăm despre federalizare...

subiecţi, aşa cum se prezintă uneori - între Chişinău şi Tiraspol, normalizarea situaţiei în interiorul Republicii Moldova prin acordarea unui statut juridic special regiunii transnistrene. Dar important este să menţionez încă o dată, că Republica Moldova este recunoscută în cadrul frontierelor la 1 ianuarie 1990. Şi aceste frontiere reprezintă acea realitate la nivel internaţional, pe care trebuie s-o respectăm şi suntem obligaţi să o respectăm.”

Europa Liberă: Dar acest proiect de statut pentru regiunea de Est a Moldovei există?

Eugen Carpov: „Nu există un proiect scris de statut. Noi trebuie să reluăm negocierile pentru a începe discuţiile asupra unui asemenea proiect. Relatările din ziare sunt probabil impresii ale autorilor, dar care deseori nu corespund realităţilor.”

Europa Liberă: Până la urmă totuşi acest dialog moldo-german în tematica transnistreană ce a prevăzut? Ce s-a discutat?

Eugen Carpov

Eugen Carpov: „Dialogul moldo-german a fost iniţiat mai devreme. Primul document a fost declaraţia preşedinţilor Germaniei şi Federaţiei Ruse de la Mezerberg, semnată în 2010. Această declaraţie prevede un grad de cooperare mai strâns, care ar putea să fie stabilit între Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă pe subiecte ce ţin de politica externă şi de securitate. Ca un exemplu, care ar putea servi pentru Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă a fost propusă angajarea mai plenară a Federaţiei Ruse în rezolvarea problemei transnistrene. Federaţia Rusă astfel a acceptat să vină cu o contribuţie reală pentru soluţionarea conflictului, bazată pe principii şi norme internaţionale. Tocmai pentru acest fapt există formatul 5+2. Şi nu întâmplător sunt ca actori în acest format şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, este Uniunea Europeană, sunt Statele Unite ale Americii şi nu în ultimul rând Federaţia Rusă şi Ucraina. Toţi împreună trebuie să contribuie la indentificarea acelei soluţii, care va corespunde intereselor populaţiei din Republica Moldova.”

Europa Liberă: În cadrul formatului 5+2 UE are statut de observator, alături de Statele Unite ale Americii. S-au făcut auzite anumite voci, care spun că dacă UE ar avea statut de mediator ar fi mult mai simplu de dialogat în cadrul formatului.

Eugen Carpov: „În formatul 5+2, la masa de negocieri practic toţi participanţii au aceleaşi drepturi şi până la urmă obligaţiuni.”

Europa Liberă: Dar există o diferenţă între mediatori şi observatori.

Eugen Carpov: „Este greu de sisizat această diferenţă, pentru că şi mediatorii şi observatorii au o singură misiune – să contribuie la procesul de negocieri, ca acesta să realizeze un progres real în identificarea soluţiilor pentru conflictul transnistrean. Important e ca acel statut să ne conducă spre un stat funcţional, un stat viabil, bazat pe perspectiva europeană, ca politică externă pe care ne-am propus-o noi.”

Europa Liberă: Proiectul de statut trebuie să-l elaboreze toţi actorii? Sau Chişinăul şi Tiraspolul, părţi ale conflictului?

Eugen Carpov: „Nu trebuie să minimalizăm rolul Chişinăului şi al Tiraspolului, pentru că statutul viitor vizează direct situaţia pentru Republica Moldova. Dar şi contribzuţia mediatorilor şi a observatorilor este una foarte, foarte importantă. În special când această contribuţie în real trebuie să fie neutră şi dezinteresată, fapt care ni-l dorim din partea tuturor mediatorilor şi observatorilor.”

Europa Liberă: Dar deocamdată această neutralitate nu se observă dintr-o parte.

Eugen Carpov: „La nivel de declaraţie fiecare participant, fiecare mediator şi observator spune că este neutru şi dezinteresat, dar deseori observăm că acţiunile cu declaraţiile diferă.”

Europa Liberă: Atât timp cât între Chişinău şi Tiraspol va exista disonanţă cu privire la finalitatea procesului de negocieri nu vor apărea şanse să se mişte carul din loc. Dimpotrivă, se va repeta evoluţia falimentară din anii 90.

Eugen Carpov: „Este evident, e o teză perfect reală. Noi trebuie să ştim din start,
Trebuie să ştim din start, care e finalitatea negocierilor...

care este finalitatea negocierilor. Dacă vom merge pe căi diferite, cu finalitate diferită
este evident că nu vom putea să obţinem un progres real în aceste negocieri. Noi încercăm să explicăm partenerilor noştri că din start noi trebuie să ne stabilim, care este scopul final al acestor negocieri. Deci trebuie să conducă la o reintegrare a Republicii Moldova, regiunea transnistreană obţinând un statut juridic special, garantat, aşa cum îşi doresc, poate, anumiţi participanţi din cadrul 5+2.”

Europa Liberă: Anumiţi, cine?

Eugen Carpov: „Mă refer şi la Tiraspol, inclusiv. Suntem disponibili să discutăm şi asupra garanţiilor, care vor fi oferite atât din partea Chişinăului, cât şi din partea comunităţii internaţionale pentru ca statutul convenit odată să fie respectat de toate părţile.”

Europa Liberă: Domnule Carpov, dar este adevărat că ar creşte acum presiunea internaţională asupra Chişinăului şi Tiraspolului?

Eugen Carpov: „N-aş spune atât o presiune internaţională, cât o angajare a partenerilor noştri internaţionali în acest proces. Dorinţa de a soluţiona conflictul este în creştere. Perpetuarea conflictului în continuare poate aduce doar dezavantaje Republicii Moldova, atât pe plan de dezvoltare internă, de dezvoltare economică, atragere a investiţiilor, pe calea integrării europene, ş.a.m.d. Dar în primul rând, aduce suferinţe cetăţenilor de pe ambele maluri, care nu pot să beneficieze de o reală libertate şi democraţie în viaţa lor cotidiană. Trebuie să ne concentrăm pentru ca soluţia să fie găsită cât mai repede.”

Europa Liberă: În identificarea acestei soluţii oricum apar neînţelegeri. Pe parcurs am avut şi acest mic incident la ultimul sunet în satul Corjova. Iată, la 5 iunie cetăţenii din această localitate nu vor putea participa la scrutinul local. Nu e pentru prima oară, pentru că au mai fost probleme atunci când localnicii de acolo au vrut să participe la alegerea primarului, la alegerile parlamentare li s-a pus beţe în roate de către miliţia transnistreană. S-ar părea că sunt nişte incidente mici, dar care până la urmă crează probleme mari.

Eugen Carpov

Eugen Carpov: „Spre regret constat şi eu că continuă escaladarea situaţiei din partea celor din regiunea transnistreană. Personal am participat la festivităţile de ultim sunet la liceul „Mihai Eminescu”, dislocat actualmente în Corjova. Am fost martorul faptului că energia electrică a fost deconectată, probabil în mod special ca să nu poată să fie utilizată tehnica, care ar intona imnul Republicii Moldova ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Nu s-a permis arborarea Tricolorului.

Eugen Carpov: „La gimnaziul din localitate nu s-a permis arborarea Tricolorului. Sigur că aceste acţiuni nu conduc la o apropiere între Chişinău şi Tiraspol. Ba din contra, denotă faptul că nu există încă o voinţă pentru ca să obţinem un real progres în soluţionarea conflictului. Dar asta nu trebuie să ne descurajeze, pentru că este o
Mă adresez către administraţia din Tiraspol: vă rugăm să asiguraţi libera trecere a cetăţenilor, pentru a le asigura dreptul constituţional la vot...

tactică utilizată de mult timp. Alegerile le-aţi menţionat sunt la fel un punct vulnerabil în localitatea Corjova şi avem deja experienţa când sunt provocate tensiuni în ziua alegerilor. Vedem că în stânga Nistrului iarăşi se organizează anumite acţiuni pentru ca să destabilizeze situaţia din Corjova. Poziţia noastră este una foarte clară, şi a Guvernului şi a autorităţilor din Republica Moldova – nu trebuie să admitem nici un fel de provocări şi tensiuni. Tocmai din acest motiv Comisia Electorală Centrală a adoptat o decizie de transferare a Biroului electoral din Corjova în Cocieri. Inclusiv pe această cale mă adresez către administraţia din Tiraspol: vă rugăm să asiguraţi libera trecere a cetăţenilor dintr-o localitate în alta pentru a-şi asigura dreptul constituţional de vot, ca lumea să poată să particpe la acest scrutin local pentru a-şi alege autorităţile.”

Europa Liberă: Pe fundalul acestor tensiuni, poate fi vorba despre reluarea la următoatea rundă de discuţii preconizată pentru 21 iunie la Moscova negocierilor oficiale?

Eugen Carpov: „Poate pe fundalul negocierilor oficiale vom găsi un limbaj comun pentru ca să reuşim să excludem asemenea provocări în viitor. De fapt negocierile oficiale trebuie să demareze un proces de normalizare a situaţiei, detensionarea situaţiei pe toate planurile. Suntem ferm convinşi că o reluare a negocierilor oficiale este absolut necesară şi în interesul populaţiei de pe ambele maluri ale râului Nistru.”

Europa Liberă: Se vorbeşte despre o eventuală întrevedere între miniştrii de Externe de la Kiev şi Moscova. Bănuiţi că problema transnistreană ar putea fi discutată?

Eugen Carpov: „Aş putea doar să presupun că Kievul şi Moscova, fiind în poziţia de mediatori în procesul de soluţionare a conflictului trabnsnistrean, ar putea să aibă un schimb de opinii, dar este agenda dânşilor, pe care nu o coordonează cu noi şi nu au de ce s-o facă.”

Europa Liberă: E implicat Kievul în soluţionarea acestui proces plenar? Vine cu careva propuneri?

Eugen Carpov: „Kievul este un actor foarte, foarte important pentru noi. Nu doar din cauza faptului că avem o frontieră comună, foarte lungă, de 1 222 de kilometri,
Kievul este un actor foarte important pentru noi...

din care circa 460 de kilometri reprezintă segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Pe de altă parte, există etnici ucraineni în regiunea transnistreană, ca şi pe malul drept al Nistrului, care constituie un elemnt de atenţie din partea Kievului, dar în cadrul procesului de negociere în cadrul 5+2 Ucraina are o poziţie naţională, pe care încearcă să şi-o promoveze. Vedem Ucraina ca un partener în continuare pentru ca să promovăm idealul soluţionării conflictului.”

Europa Liberă: Domnule Carpov, dar un dialog politic între Chişinău şi Tiraspol există actualmente?

Eugen Carpov: „Dacă mă întrebaţi despre perioada, să zicem, ultima lună nu am avut discuţii directe, de exemplu, eu cu reprezentantul de la Tiraspol. Agenda dânsului, ca şi a mea presupunea alt gen de activităţi. Eventual în cadrul acestor pregătiri pentru runda de la Moscova. Dar nu excludem că o să ne întâlnim.”

Europa Liberă: Între timp aflu că o delegaţie de deputaţi transnistreni discută la Moscova problema cooperării cu colegii din Rusia. O delegaţie condusă de preşedintele sovietului suprem de acolo, Anatol Kaminski. Cunoaşteţi despre aceste întâlniri?

Eugen Carpov: „Da, cunosc despre această informaţie. Asemenea întâlniri sunt mult mai multe decât am putea noi să presupunem. Şi nu vreau să le comentez, pentru că sunt cei din Federaţia Rusă, care trebuiesc întrebaţi, care este agenda discuţiilor şi conţinutul acţiunilor pe care le intenţionează.”

Europa Liberă: Dumneavoastră veţi merge la Moscova pe 21 iunie?

Eugen Carpov: „O invitaţie în acest sens a fost transmisă de către Federaţia Rusă şi dacă reuniunea va avea loc, trebuie să participăm.”

Europa Liberă: Până atunci nu aţi discutat nimic cu colegi de acolo, cu diplomaţi ruşi?

Eugen Carpov: „Chiar reprezentantul Federaţiei Ruse a vizitat recent Chişinăul, am avut discuţii pe toată agenda subiectelor incluse pentru Moscova, aşa că avem un contact de lucru.”

Europa Liberă: Moscova ar fi acum interesată mai mult ca altă dată în identificarea unei soluţii pentru această problemă durută, Transnistria?

Eugen Carpov: „Moscova ar trebui să fie în permanenţă interesată de soluţionarea
Rolul Moscovei e foarte important...

conflictelor în care ea este implicată. Or, rolul Moscovei a fost întotdeauna unul foarte important şi acum când eforturile urmează să fie conjugate şi cu alţi parteneri internaţionali, cred că suntem mult mai aproape de reluarea dialogului politic şi identificarea unei soluţii.”

Europa Liberpă: E semnificativ că această rundă se convoacă la Moscova?

Eugen Carpov: „Poate pentru Moscova e semnificativ. Pentru noi e semnificativ să fie reluate negocierile în orice capitală.”

Europa Liberă: Pentru Moscova e semnificativ că ar trebui să dea nişte semnale clare.

Eugen Carpov: „În orice capitală unde nu s-ar întâmpla reuniunea, care va avea un impact pozitiv, noi vom saluta şi capitala, şi deciziile respective.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG