Linkuri accesibilitate

Minskul cere un împrumut salvator de la FMI, după ce Rusia şi-a condiţionat ajutoarele de preluarea unor obiective vitale din Belarus.


Rubla din Belarus şi-a pierdut mai mult de jumătate din valoare în ultimele luni, preţurile au crescut vertiginos, statul nu mai poate plăti pensiile şi salariile funcţionarilor. Preşedintele Lukaşenca, tot mai izolat pe scena internaţională, a cerut mai întâi sprijinul Rusiei. Care a pus însă condiţii atât de drastice pentru a credita Minskul încât, astăzi, guvernul belarus s-a văzut nevoit să apeleze la Fondul Monetar Internaţional. Oana Serafim rezumă relatările corespondenţilor Europei Libere:


Belarus şi criza financiară



Belarus a solicitat de la FMI un împrumut între 3 miliarde şi jumătate şi 8 miliarde de dolari pe o perioada cuprinsă între 3 si 5 ani, după cum a anunţat astăzi premierul Mihail Miasnikovici. O misiune a FMI se află la Minsk pentru a evalua la faţa locului gravitatea situaţiei.

Politic si economic, regimul Lukashenka pare sa-şi fi pierdut sprijinul şi dintre Răsărit, de la Rusia, cît şi dinspre Occident. Experţii consideră că este situaţia cea mai critică pentru regimul preşedintelui Aleksandr Lukaşenka , aflat la putere de 17 ani.

După anihilarea protestelor publice şi arestarea principalilor lideri ai opoziţiei, ca urmare a controversatelor alegeri prezidenţiale din decembrie anul trecut, cîştigate de Lukaşenka, Occidentul a izolat internaţional regimul de la Minsk. Au fost aplicate sancţiuni, interzicere de viză pentru spaţiul Uniunii Europene pentru liderii politici , sistarea unor programe de sprijin.

Moscova a mărit preţul gazelor şi a condiţionat orice împrumut direct de vînzarea principalelor obiective economice ale ţării, aflate sub controlul statului către Rusia.

Mai mult, pentru alegerile de anul trecut, statul a cheltuit cu largheţe. Toate aceste evoluţii au dus ţara în pragul falimentului.

Moneda locală, rubla, s-a devalorizat spectaculos, inflaţia a ieşit de sub control şi ca urmare Banca Centrală a mărit dobînzile la 16 % de la 2 %. Oamenii au făcut cozi pentru a cumpăra valută încercînd astfel să îşi pună la adăpost firavele economii.

Rusia s-a oferit să sprijine acordarea unui împrumut de urgenţă de 3 miliarde de dolari prin intermediul Comunităţii Economice Eurasiatice, EURASEC, o organizaţie controlată de Moscova şi din care fac parte în afară de Belarus şi Rusia, Kazahstanul, Kirghistanul şi Tadjikistanul. Grupul ar urma sa decidă vineri 4 iunie daca acordă sau nu acest împrumut.

Rusia a condiţionat însă acest sprijin de vînzarea celor mai importante companii ale statului în acest an către Moscova, la un preţ de 3 miliarde de dolari. Preşedintele Lukaşenka a respins propunerea, spunînd că nu va preda niciodată controlul companiilor strategice ale ţării Rusiei. Astăzi, premierul de la Minsk a spus că Fondul Monetar Internaţional propune condiţii mult mai avantajoase decît EURASEC şi va fi la jumătate de preţ faţă de cît a cerut Rusia.

In eventualitatea în care FMI-ul va oferi împrumutul necesar Minskului, el va fi condiţionat de măsuri dure de austeritate bugetară şi de reformare a economiei.
Chiar dacă FMI-ul nu poate impune reforme politice, există speculaţii că ar putea solicita eliberarea activiştilor politici arestaţi de KGB după alegerile din decembrie anul trecut.

Intr-un mesaj Twitter, ministrul suedez de externe Carl Bildt, unul dintre promotorii programului Parteneriatului Estic al Uniunii Europene, din care teoretic mai face parte şi Belarus, scria astăzi că în Belarus „politica trebuie schimbată, altfel nimic nu va fi de nici un folos”...
XS
SM
MD
LG