Linkuri accesibilitate

Iurie Gotişan: „Vorbele precum că nici nepoţii noştri n-or fi în stare să ne întoarcă datoriile, sunt totalmente lipsite de sens”.


Printre temele electorale se află şi cea a datoriei externe a Republicii Moldova. Opoziţia politică susţine mereu că din cauza împrumuturilor contractate de guvernarea actuală, până şi nepoţii vor fi îndatoraţi toată viaţa Fondului Monetar Internaţional. Valentina Ursu l-a rugat pe economistul de la Chişinău Iurie Gotişan să estimeze cât de mare este într-adevăr povara datoriei.

Europa Liberă: Sa pornim aceasta discuţie aruncând o privire peste Prut. Fiecare român are de plătit 778 de dolari, România având cea mai mare povară financiară în faţa Fondului Monetar Internaţional.


Un punct de vedere de Iurie Gotişan



Iurie Gotişan: Trebuie să reţinem că criza a prins pe picior greşit Romania, în particular pentru că încasările fiscale ca raport în PIB sunt relativ mici (35%), în plus dezechilibrele externe, deficitul comercial, de cont curent, datoria publică sunt destul de mari. Cu excepţia Ungariei, datoriile publice din ţările nou-intrate în UE sunt relativ mici. Dar ce îngrijorează în cazul unora (inclusiv a României) este ritmul de creştere a acestor datorii şi de aici nevoia de consolidare fiscală. Dacă Ro¬mâ¬nia va reuşi consolidarea fiscală şi va ameliora alocarea resurselor prin investiţii în sectoare ce exportă şi în¬lo¬cuiesc importul cu succes (stratagema care de altfel este valabilă suta la sută şi pentru Moldova), ratingul său va creşte, ceea ce va reduce costurile de finan¬ţare de pe exterior.

Europa Liberă: Se afirma ca si moldovenii ar acumula datorii externe cu un ritm foarte înalt. Aceste datorii externe se consumă, sunt pentru consumul curent, spun vocile din opozitia parlamentara, care mai adaogă că si nepotii vor fi datori FMI. Care este situaţia reala?

Iurie Gotişan: Datoria externă totala, adica acea publica administrată de Guvern, cea a unităţile monetare (bănci, instituţii financiare), şi cea a sectorului neguvernamental, adica privat se cifra la inceputul lui 2011 la 4 miliarde 778 milioane de USD. Astfel, dacă pentru 2010 PIB a fost 5,8 miliarde USD, atunci obţinem că datoria totala externă constituie cam 82% din PIB. Aşa că aceasta pare a fi relativ satisfăcătoare, în pofida speculaţiilor pe marginea acestui subiect, chiar dacă a înregistrat o creştere relativă în 2009 şi 2010, mărimea acesteia este actualmente de 1,1 miliarde de dolari.”

Europa Liberă: Da, dar statistica arata că doar anul trecut, în 2010 aceasta a crescut cu peste 10%.

Iurie Gotişan

Iurie Gotişan: Aşa este, dar totodată nu trebui să uitaţi că anume pe durata lui 2010 în Moldova au intrat şi cele mai masive fluxuri financiare, granturi, credite externe de la donatori: FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană, etc. Astfel că este şi firesc ca aceasta să şi crească. Totodată, în acest sens ar trebui să facem mai multă lumină. Solvabilitatea unui stat se măsoară nu prin raportul datoriei totale externe la PIB, ci mai degrabă prin raportul datoriei publice externe (adică a guvernului) faţă de PIB, care într-un singur an a crescut cu peste 40%, dar care în acelaşi timp constituie 1 miliard si 116 milioane USD sau aproape 20%. O valoare mai mult decît acceptabilă dacă e să comparam cu datoria publica a Greciei, Irlandei, Portugaliei (ţări din UE care se află la mare ananghie) cu datorii cuprinse între 120 şi 140% din PIB, sau mai recent a României care este de 40% din PIB, ţară care este din strîns în vizorul principalelor instituţii financiare internaţionale, in particular a FMI.

Respectiv, vorbele precum că nici nepoţii noştri n-or fi în stare să ne întoarcă datoriile, după cum se vehiculează pe la noi, sunt totalmente lipsite de sens. Mai mult ca atât: volumul actual al datoriei externe totale este comparabil cu cel de la sfârşitul lui 2009. Ba chiar ceva mai mic. În plus, plăţile pentru datoria externă în perioada de referinţă au fost rambursate sută la sută către creditorii externi.

Europa Liberă: Observatori şi experţi au atras atenţia pe parcurs că datoriile acumulate de Guvernul condus de Vladimir Filat sunt excesive şi că actuala guvernare nu are răspuns cum vor fi acestea rambursate. Reprezentanti ai fostei guvernări comuniste deseori spun că pe vremea lor datoria externă administrată de Executiv nu a crescut, ci, dimpotrivă, ar fi fost chiar redusă.

Iurie Gotişan: După mine prea mult se dramatizează acest subiect. Mai sus am menţionat că datoria externă a crescut în mare parte urmare a mai multor acorduri şi creditări din partea instituţiilor financiare, etc. Pe durata lui 2010 am fost doar martorii a unei deschideri fără precedent din partea creditorilor internaţionali, iar asta este un lucru foarte bun, pe motiv că oferă mai multă credibilitate şi pentru investitorii străini, care vor să-şi plaseze banii. Or, fosta guvernare nu prea a avut parte de o asemenea tratament din partea finanţatorilor externi. Pe de altă parte, această acumulare de datorii aparent este un fenomen mondial, care a luat amploare ca urmare a crizei economice sau financiare mondiale. Ţările care se confruntă acum cu probleme derivate din datoria externă şi implicit presiuni bugetare pentru deservirea acestei datorii, au datorii mult mai mare de 100 de procente din PIB, comparativ cu cea pe care o are Republica Moldova.

Europa Liberă: Cei care critică acordul Moldovei cu FMI, spun că aceste împrumuturi ar putea să reducă din competitivitatea externă a ţării...

Iurie Gotişan
: Până la urmă, datoria externă nu este chiar cel mai relevant indicator, care ar avea tangenţe directe cu competitivitatea externă a ţării. Mai ales că sunt state care au datorii mult mai mari decât Republica Moldova raportate la Produsul Intern Brut. Sigur că ar exista nişte limite critice, până unde datoria externă ar provoca o potenţială recesiune economică şi ar agrava, eu ştiu, competitivitatea externă a ţării. Or în actuala conjunctură, cred că Republica Moldova are suficientă capacitate să întoarcă aceşti bani, fără să trebuiască să-şi strângă cureaua exagerat de tare.
XS
SM
MD
LG