Linkuri accesibilitate

Valeriu Prohnițchi: „Impozitele în R. Moldova nu sunt mari în comparaţie cu alte ţări, problema la noi este combarea corupției în economie.”


Vin vremuri fiscale mai severe – guvernul nutreşte intenţii ferme de înăsprire a politicilor de impozitare. Ce-şi doresc autorităţile moldovene acum, cu încurajarea explicită a FMI, este un „regim fiscal competitiv, simplu, transparent și echitabil”. Se crede că acesta va fi instalat la începutul lui 2012. Ce schimbări în acest sens îi aşteaptă pe oamenii simpli şi pe cei de afaceri? Vom discuta în această dimineaţă cu directorul executiv al Centrului analitic independent „Expert grup” Valeriu Prohniţchi.

Interviul matinal EL: cu Valeriu Prohnițchi despre „fericirea pe cap de locuitor” sau impozite...



Europa Liberă: Schimbarea anunţată de politici fiscale de la începutul anului 2012, intenţiile guvernului sunt deja cunoscute prin proiectul Obiectivele politicilor fiscale şi vamale pentru 2012-2014. Haideţi mai întâi să precizăm un lucru: oamenii simpli vor fi afectaţi de această reformă direct? Pentru că ştiţi cum se glumeşte: cu cât cresc impozitele, cu atât scade fericirea pe cap de locuitor…


Valeriu Prohnițchi: „În ultimă instanţă, evident că oamenii simpli vor fi afectaţi de majorarea de impozite, pentru că în companiile mari lucrează oameni simpli. Dar nu aş spune că impactul care va fi în urma introducerii noilor taxe sau majorării taxelor existente va fi atît de mare pentru majorările au fost demult anunţate şi a fost suficient timp pentru pregătirea morală.”

Europa Liberă: Da, şi vestea bună, din cîte îmi dau seama, e că sistemul progresiv de impozitare a veniturilor cetăţenilor şi cotele de impozit vor rămîne neschimbate în următorii ani, cel puţin potrivit acestor documente.

Valeriu Prohniţchi:
„Bun, este o veste pozitivă pentru unii şi mai puţin pozitivă pentru alţii…”

Europa Liberă: De ce?

Valeriu Prohniţchi:
„Se discută mult în cercul economiştilor de la Chişinău că ar fi bine ca în R. Moldova să existe o singură cotă de impozitare în economie, care ar putea să varieze între 10-15 la sută. Aceasta are părţile ei pozitive, este mai uşor de administrat, dar pe de altă parte evident că are un impact social negativ în situaţia în care o scară progresivă de impozitare, dar scara progresivă de administrare implică costul de administrare mai mari.”

Europa Liberă: Îmi amintesc, dle Prohniţchi, că acum patru ani, în aprilie 2007, când preşedintele de atunci, Vladimir Voronin, îşi anunţa iniţiativele de liberalizare a economiei, Dvs. aţi salutat intenţia de introducere a cotei zero a impozitului pe venitul nedistribuit… A meritat să fie salutată? De vreme ce acum, iată, se intenţionează introducerea unui impozit pe venitul agenţilor economici de 12%.

Valeriu Prohniţchi:
„Dacă sincer, sunt surprins să aflu că am salutat acea iniţiativă. Dacă e să ne amintim, în acel pachet renumit de „liberalizare” a economiei erau trei iniţiative – cu amnistierea fiscală, cu legalizarea capitalului şi cu introducerea cotei zero pe impozitul pe venitul reinvestit al companiilor. Din toate, ultima a fost cel mai puţin atacată de economişti pentru că ridica mai puţine întrebări faţă de cele doua, care erau de-a dreptul ilegale, dacă e să spunem lucrurilor pe nume. Dar nu am salutat nici această iniţiativă. Cu introducerea cotei 0 asupra venitului reinvestit, deoarece sunt mai întrebări legate de aşteptările de la acest instrument. Guvernul pretindea că în aşa fel R. Moldova va deveni din punct de vedere investiţional mai atractivă, ceea ce nu este adevărat.

Impozitele în R. Moldova nu sunt mari în comparaţie cu alte ţari. Problemele la noi sunt altele şi atragerea investitorilor trebuie s-o facem nu prin impozite mai mici, ci prin combaterea corupţiei din economie. Ca să spunem lucrurilor pe nume, acest instrument nici nu a adus efectele scontate. Este adevărat că au crescut unele tipuri de investiţii, inclusiv din partea investitorilor străini, însă unele date empirice arată că au crescut investiţiile nu doar în echipament productiv, ci şi în imobile luxoase şi în automobilele.”

Europa Liberă: Apropo, 12 % e o cotă de impozit care ar trebui să bucure sau să întristeze mai mult, în comparaţie cu ţările din regiune?

Valeriu Prohniţchi:
„Eu cred că în comparaţie cu ţările din regiune introducînd această cotă R. Moldova rămîne competitivă. Şi aş spune de fapt că introducerea acestei cote este o mai degrabă revenire la normal decît altfel.”

Europa Liberă: Ce efecte credeţi că vor avea aceste 12%?

Valeriu Prohniţchi:
„La modul practic, aceasta nu va avea careva efecte asupra comportamentului unor firme. Nu cred că firmele vor începe să se ascundă de impozitare în sectorul neoficial al economiei. Cred că companiile vor trebuie să plătească. Aceasta va avea efect foarte benefic asupra bugetelor unităţilor administrativ teritoriale ale primăriilor, deoarece în 2008 cînd a fost introdusă cota 0 anume ele au suferit, deoarece acesta este un impozit care se colectează loa nivel local.”

Europa Liberă: Deci, spuneţi că acum, sau din 2012, autorităţile locale vor fi mai fericite un pic.

Valeriu Prohniţchi:
„Dacă e să presupunem că nivelul de fericire depinde şi de nivelul taxelor în buget, atunci da.”

Europa Liberă: Ce facilităţi fiscale vor fi mai fi suprimate odată cu revenirea la impozitul pe profitul corporativ ?

Valeriu Prohniţchi:
„Nu vor exista nici un fel de facilităţi, toţi vor plăti în mod egal. Cu excepţia faptului că se vor păstra unele facilităţi care erau în vigoare la momentul introducerii acestei cote.”

Europa Liberă: Intenţia de impozitare a micului business prin simplificare, adică aplicarea întreprinderilor mici şi mijlocii unui impozit simplificat unic (de 4 % din cifra de afaceri) a stors deja lacrimi de tristeţe sau de revoltă în cazul micilor întreprinzători… De ce totuşi pe cifra de afaceri, chiar dacă o majoritate a micilor întreprinderi sunt la limita supravieţuirii?

Valeriu Prohniţchi:
„Guvernul a introdus această opţiune pornind de la propriile instrumente pe care le are la dispoziţie. Guvernului îi este mai uşor să controleze cifra de afaceri, rulajul general, decît profitul. Guvernul deci chiar a ţinut cont aici doar de propria comoditate şi nu de argumentele sau pretenţiile fondate ale micilor întreprinderi. Într-adevăr, taxînd rulajul sau cifra de afaceri, rişti să creezi distorsiuni grave, pentru că, spre exemplu, acest lucru ar putea să însemne că taxăm întreprinderile mici şi mijlocii chiar şi în situaţia în care acestea nu au profit, dar activitate în pierdere.”

Europa Liberă: Corect, şi pe lîngă faptul că am un nenoroc, mai trebuie să mai am şi altele suplimentare, alte ghinioane pe cap, ca să zic aşa….

Valeriu Prohniţchi:
„Din toată politica fiscală anunţată pentru 2012 anume acest punct cred că este cel mai cotencios din toate, care ridică cele mai multe întrebări şi argumente contra.”

Europa Liberă: Apropo aceste 4 procente din cifra de afaceri anuală de 600 de mii, dacă nu greşesc, pare a fi cifra aceasta determinată prin metode şi surse directe şi indirecte. Ce ar însemna metode şi surse directe şi indirecte?

Valeriu Prohniţchi:
„Sursele directe ar fi cele raportate de către întreprinderi. Surse indirecte ar fi instrumentele aplicate de autorităţile fiscale care urmăresc activitatea întreprinderii, urmărind rulajele bancare, spre exemplu urmărind numărul de automobile care ies dintr-o anumită companie, intrările, încărcăturile ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Dv. vedeţi vreun risc în această metodă?

Valeriu Prohniţchi:
„Problema este că instrumentele indirecte de calculare a bazei fiscale se utilizează pe larg în alte ţari. Mă tem însă că în R. Moldova cultura noastră va fi o barieră enormă în calea introducerii şi funcţionării acestora. S-ar putea să genereze şi mai multă corupţie. Vom vedea…”

Europa Liberă: Cotă de TVA de 20% pentru industria zahărului, în loc de 8%? De ce?

Valeriu Prohniţchi:
„Pentru ca să majoreze incasările fiscale. Foarte simplu!”

Europa Liberă: Ar putea crea probleme grave industriei zahărului, i-ar putea scoate de pe carosabil pe aceşti producători?

Valeriu Prohniţchi:
„Nu cred, dacă sincer. Pentru că chiar nu ştiu de ce anume acest produs ar trebui să fie taxat altfel decît altele cu TVA. Chiar nu înţeleg de ce. Sunt alte produse la fel de importante sau chiar mai importante.”

Europa Liberă: De ce se propune majorarea cotelor impozitului pe bunurile imobiliare… În consecinţă în ce măsură ne putem aştepta ca imobilul să se scumpească? Sau este greu de programat la această oră, cînd este deocamdată doar la nivel de intenţii?

Valeriu Prohniţchi:
„Într-adevăr, este doar o intenţie şi eu nu cred de fapt că acest lucru se va reflecta şi în costul imobilului pe termen scurt. Pentru că raportate la valoarea de piaţă, aceste creşteri nu vor fi esenţiale. Ele prezintă o creştere esenţială în raport cu taxele care pînă acum se percepeau. Dar dacă privim problema puţin altfel, ne dăm seama că imobilul în R. Moldova este cam ignorat ca sursă taxabilă pentru bugetul de stat. În ţările europene, veniturile colectate din impozitul pe imobil poate să ajungă pînă la 15 % din totalul veniturilor pe care le colectează o primărie. La noi, dacă nu greşesc, nici la 2 % nu se ridică.”

Europa Liberă: Dle Prohniţchi, vă mulţumim.
XS
SM
MD
LG