Linkuri accesibilitate

Teul şi mătura s-au schimbat cu maşinile performante de curăţare, iar apa clorată – cu detergenţi inofensivi.


Ministerul Sănătăţii intenţionează să cesioneze firmelor private serviciile de curăţenie şi alimentaţie din spitale. Iniţiativa aflată deja în curs de testată se înscrie într-o reformă mai amplă care urmăreşte îmbunătăţirea serviciilor şi reducerea cheltuielilor în medicină. Dar a trezit îngrijorarea celor pe care îi vizează direct: personalul de serviciu. Relatează Ala Ceapai:

Ministrul Sănătăţii , Andrei Usatîi, crede că în urma reformei statul va economisi un sfert din banii pe care îi cheltuia în aceste scopuri pînă acum. El a decis să-i testeze pe întreprinzătorii privaţi tocmai în instituţia pe care a condus-o înainte de a ajunge în fotoliul ministerial - Spitalului Clinic Republican.


Curăţenie „privatizată” în spitale



200 de infirmiere de aici au rămas de curînd fără slujba la stat, tot ele fiind angajate în schimb de o companie privată . Teul şi mătura s-au schimbat cu maşinile performante de curăţare, iar apa clorată – cu detergenţi inofensivi.

Totuşi, pentru majoritatea fostelor infirmiere, cum este Ana Furdui, reforma este mai mult un motiv de îngrijorare decît de bucurie. Pe lângă curăţenie, infirmierele din sistemul actual de sănătate îngrijesc de bolnavi pe timp de noapte, ceea ce le aduce un plus la venitul lunar ce abia atinge minimul de existenţă:

„Noi am scris cerere, ne-am semnat şi am trecut la firmă dar ce o să fie mai departe nu ştim. Ne-au spus că doar curăţenie o să facem. Ar fi bine să ne păstreze orarul de lucru cum era pînă acum, dar să nu lucrăm numai ziua. Deoarece se va scădea numărul de ore, dacă înainte avem 160 de ore acum o să avem doar 128”.

Administratoarea companiei de clining , Elena Aconi, spune că, deocamdată, angajatele sale se adaptează cu greu noilor forme de muncă:

„Ca la orice început lumea este puţin derutată, deoarece nu le este clar modul de lucru. Avem unele dificultăţi, pentru că personalul nu este obişnuit numai cu funcţia de a face curăţenie”.

Asistenta şef a Spitalului Republican, Alexandra Vâsoţcaia, spune însă că reforma este ireversibilă şi iată de ce:

„Pînă acum, la 15 paturi era angajată câte o asistentă şi o infirmieră. Noi credem că este prea mult – nu este nevoie de atâţia lucrători pe noapte. Orele de noapte sunt plătite mai mult.”

Alte spitale din Chişinău nu se grăbesc să recurgă la formula de parteneriat public-privat. Iată o explicaţie pentru Europa Liberă formulată de directorul Spitalului Clinic Republican pentru copiii, Gheorghe Grosu:

„Domnul Ministru a lucrat peste hotare şi el este adânc convins că aceasta este o formă progresistă, dar la noi tradiţia e de mai mulţi ani şi o respectăm deocamdată. Pînă vedem rezultatele. Ca să nu dăm în gropi.”

În viziunea ministerului sănătăţii, însă, reforma va aduce economii substanţiale care vor putea fi utilizate la îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale, de altfel grija de bază a autorităţii din sănătate.

În cadrul aceleiaşi reforme, ministerul vrea să creeze câteva spitale regionale şi să optimizeze reţeaua actuală din contul instituţiilor care nu-şi justifică existenţa. Ministrul a mai promis medicilor şi asistenţilor de la sate o majorarea graduală de salarii, astfel încât munca în sănătate în mediul rural să devină mai atractivă.
XS
SM
MD
LG