Linkuri accesibilitate

Petru Negură: „Autorităţile noastre religioase calcă destul de brutal în spaţiul profan, civic, acolo unde îşi au locul toate bisericile.”


Deşi Constituţia Republicii Moldova separă fără tăgadă biserică de stat, clerul nu doar se roagă în permanenţă pentru sănătatea întîistătătorilor din piramida puterii, dar mai este pus in situaţia să îi roage pe guvernanti sa intervina cu ajutoare financiare, pentru diverse necesităţi. În consecinţă, se constituie o interdependenta cu valenţe practice tentante.


Liliana Barbăroşie: Separarea bisericii de stat în Moldova



După ce guvernul a recunoscut, oarecum sub presiunea bisericii, că, citez s-a pripit cu legea antidiscriminare sau cu legalizarea musulmanilor, această relaţie a devenit şi mai reliefata, crede sociologul Petru Negură, întrucît statul prin înalţi demnitari accepta un gen de aservire:

„În grija statului intră toţi cetăţenii, pe cînd biserica este legată de un anumit corp de enoriaşi, prin urmare chiar dacă o biserică este majoritară, statul are grijă în aceiaşi măsură şi de o minoritate care nu intră neapărat în biserica respectivă. Deci, statul greşeşte atunci când îşi construieşte politicile ţinînd cont de ceea ce spun feţele bisericeşti. Ar fi trebuit să spună – noi ţinem foarte mult la opinia dvs., dar noi avem legitimitatea delegată prin vot să acţionăm în numele întregului popor.”

Sociologul Petru Negură este de părere ca acţiunile clerului în cele mai recente situaţii-test sugerează prezenta unor motivaţii din registrul politic:

„Biserica ortodoxă vrea putere politică în mod real. Ea se comportă ca un actor politic, ca un partid, or nu aşa trebuie să se comporte o faţă bisericească. Exact domeniul unde trebuie să-şi exercite autoritatea este biserica şi cuvîntul divin. Autorităţile noastre religioase, dimpotrivă, calcă destul de brutal în spaţiul profan, dacă vreţi, civic, acolo unde îşi au locul toate bisericile.”

L-am întrebat pe profesorul Academiei Teologice Ortodoxe, părintele Petru Pruteanu, care este limita pe care n-ar trebui să o treacă nici una din cele două entităţi atunci cînd îşi apară sau îşi promovează interesele:

„Nu m-aş apuca să analizez amestecurile care se întrevăd acum din partea politicienilor, pentru că ele vor putea fi judecate după consecinţe. Dar ceea ce s-a întâmplat în trecut poate fi analizat. Politicienii folosindu-se de pîrghii administrative au obligat agenţii economici, aşa cum s-a întâmplat în cazul mănăstirii Căpriana sau Curchi, să dea foarte mulţi bani ca după aceea să tragă foloase politice. Şi biserica s-a folosit de asta, mergînd pe principiul – mergem cu diavolul pînă trecem puntea, dar după asta găsim o modalitate de a ne despărţi. Este fără îndoială o încălcare inclusiv a normelor bisericeşti. Sau, un alt exemplu – episcopul Marchel din Bălţi care cheamă enoriaşii să voteze pentru un partid anume. Campania electoral făcută în biserică este una ilegală şi un fel de manipulare a celor care vin la biserică cu un alt scop.”

Petru Pruteanu este unul dintre reprezentanţii bisericii care, deşi critică politicienii pentru modul discret în care au ales să acţioneze în cazul musulmanilor sau a minorităţilor sexuale, nu sprijină nici demersurile alteori exagerate ale unor exponenţi ai bisericii îndreptate împotriva celor două minorităţi. Am fost curioasă să aflu ce deznodămînt se întrevede după ce Executivul a bătut în retragere.

„Eu cred că toată lumea e conştientă că premierul nu va renunţa. O decizie de aceasta nu ar ajuta nici biserica, nici statul. Dimpotrivă, îi vom victimiza pe musulmani, vor merge la CEDO şi credincioşii vor trebui să suporte consecinţele. Guvernarea nu este atît de naivă ca să calce pe greblă cu UE de unde primeşte granturi şi de unde are mult mai multe şanse să-şi sporească imaginea decît cu o poză făcută alături de mitropolitul Vladimir,” crede Petru Pruteanu, profesor al Academiei Teologice Ortodoxe.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG