Linkuri accesibilitate

Iniţiativa „Anul 1812” trezeşte reacţii românofobe şi revanşarde ale unor „formaţiuni minuscule” din campania electorală.


În comentariul său săptămânal pentru Europa Liberă, istoricul de la Chişinău Gheorghe Cojocaru s-a oprit de data aceasta la noile dispute privind identitatea naţională a moldovenilor şi implicit istoria lor.

Gheorghe Cojocaru: La câteva zile de la lansarea inițiativei civice „Anul 1812”, care-şi propune să promoveze adevărul istoric despre actul dezmembrării Principatului Moldovei de altă dată şi anexării Basarabiei la Imperiul țarilor, o formațiune politică, minusculă ca suport electoral, a anunțat o campanie prin care, practic, se urmărește pe față dezmembrarea Statului Român, format la 24 ianuarie 1859. Pentru a se face cât mai auzită, formațiunea respectivă a lansat un apel către comunitatea mondială, solicitând înapoierea către Moldova, nefiind spus limpede care spațiu ar delimita acesta termen, „a tuturor teritoriilor istorice ale statului moldovenesc, aflate în componenţa României”.


Un punct de vedere de Gheorghe Cojocaru



Europa Liberă: Nu este prima dată cînd forţe care se autodeclară patriotice ameninţă România cu destrămarea. Acum există vre-o legătură între aceste două iniţiative pe care le-aţi alăturat - „Anul 1812” şi cea venită din mediul politic?

Gheorghe Cojocaru: Nu este exclus să existe o legătură, una de cauză şi efect, or, dacă ar fi aşa, cea de-a doua inițiativă ar putea apare drept o reacţie furibundă a unor cercuri politice românofobe și revanşarde faţă de angajamentul mediului academic şi universitar de a rosti cu voce tare adevărul despre nedreptatea istorică, comisă la 1812. Nu putem face abstracţie nici de faptul că suntem într-o campanie electorală, în care unii dintre cei care pendulează la limita vizibilităţii politice, depun eforturi ieşite din comun pentru a intra pe orbita mediilor locale şi internaționale.

Europa Liberă: Dar cei care au de votat acum totuşi aşteaptă abordarea unor subiecte cotidiene. Pe ce contează aceşti politicieni atunci cînd, în loc să fi vorbit bunăoară despre instalarea unui apeduct sa reparaţia drumurilor, relansează subiectul „redobîndirii Moldovei lui Ştefan”?

Gheorghe Cojocaru: Aveți dreptate, nu are cum să se înscrie în contextul electoral, această este o temă străină discursului din această campanie pentru alegerile locale, este, mai curând, o temă indusă premeditat pentru a provoca spiritele în societate şi pentru a ataca Statul Român. Cei care au încălecat această temă trăiesc în vremuri atemporale, eu au un apetit aparte pentru asemenea subiecte, preferând obiective titanice, de anvergură „istorică”, în locul celor de rutină de care sunt interesaţi oamenii în această campanile electorală.

Europa Liberă: Totuşi aş face apel la profesiunea dumneavoastră de bază şi v-aş ruga să faceţi o analiză istorică a acestei idei recondiţionate, dacă merită.

Gheorghe Cojocaru: În primul rând, s-ar cere menţionat faptul că stimabilii „patrioţi moldoveni” nu suflă o vorbă despre dezmembrarea Moldovei de la 1812 şi nici nu intenţionează să iniţieze vreun apel către comunitatea mondială în vederea lichidării consecinţelor acestui act. În al doilea rând, la fel de neclar rămâne faptul de ce aceştia, în elanul lor „patriotic”, nu-şi propun să recupereze totodată şi teritoriile „statului moldovenesc” de odinioară, aflate azi în limitele graniţelor Ucrainei. În al treilea rând, poate că aceştia ar trebui să-şi ia o pauză de reflecţie și să mai mediteze puţin şi asupra intenţiei lor de a retrage votul unui Kogălniceanu sau Aleksandri sau al deputaților de la București de sub actul alegerii lui Cuza în scaunul domnesc, pentru ca nu cumva să se aleagă cu vreo decepţie sau să pună într-o lumină proastă „patriotismul” neaoş moldovenesc.
XS
SM
MD
LG