Linkuri accesibilitate

Iulia Iabanji: „ne bucurăm că vin migranţii noştri cu idei de a deschide afaceri, companii de prestare a serviciilor în localităţile rurale”.


Forumul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, ajuns la cea de-a XI-a ediţie, este în desfăşurare la Chişinău acum. Despre importanţa şi utilitatea unor asemenea forumuri, despre marile probleme şi potrivitele marele performanţe eventuale ale antreprenorilor vom discuta în această dimineaţă cu doamna directorul general al Organizaţiei pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din Moldova, Iulia Iabanji.

Interviul matinal EL: cu Iulia Iabanji despre întreprinzătorii moldoveni și problemele lor



Europa Liberă: Dnă Iabanji, Ediţia a XI-a a acestui forum al întreprinderilor mici şi mijlocii - deci e un eveniment cu vechime deja - ce oferă de fapt asemenea forumuri, de ce ar veni un mic producător sau niţel mai mare la o asemena reuniune, la o asemenea manifestare?

Directoarea Iulia Jabanji

Iulia Iabanji: „Într-adevăr forumul de anul acesta este la ediţia a XI-a şi într-adevăr este deja o tradiţie. Unsprezece ani la rînd, undeva în luna mai, se organizează acest forum care întruneşte mai multe activităţi conexe. Şi să ştiţi că este deja aşteptat de micii antreprenori, pentru că le oferă un şir de evenimente sau de activităţi. În primul rînd expoziţia cu vînzări, unde micii antreprenori şi toate inastituţiile de suport ale acestora au posibilitatea să-şi expună produsele şi serviciile la o expoziţie cu vînzări timp de patru zile.”

Totodată în cadrul acestui eveniment avem şi conferinţa întreprinderilor mici şi mijlocii, în care în fiecare an se discută la o tematică arzătoare pentru întreprinderile mici şi mijlocii, sau ceea ce este actual în anul acesta.”

Europa Liberă: Văd că această conferinţă internaţională din cîte bănuiesc are genericul „realizări şi perspective”. Cum se desfăşoară respectiva conferinţă? Participă micii întreprinzători, vin experţi sau colegi de peste hotare? Vă întreb ca să ne dăm seama despre dispoziţia care domneşte la acest eveniment.

Iulia Iabanji:
„Exact. Astăzi pentru toţi cei interesaţi vreau să spun că la Academia de Ştiinţe a Moldovei, la ora 10 va începe această conferinţă cu genericul de anul acesta „Realizări şi perspective”, înregistrarea s-a făcut şi online, s-au trimis şi invitaţii, adică toţi doritorii au avut posibilitate să participe la această platformă de discuţii, fiind plasate şi tematicile, şi toate tematicile care o să fie discutate.

Dacă e să ne întoarcem la ceea ce o să discutăm – este ceea ce frămîntă businessul mic şi mijlociu, problemele, barierele, cum să înlăturăm împreună, o să găsim şi soluţii, o să vină şi experţi internaţionali pentru a ne face o comparaţie – ceea ce se întîmplă în R. Moldova şi în alte ţari dezvoltate şi care ar fi practica bună pe care Moldova poate să o preia.”

Europa Liberă: Despre IMM-uri se scrie mai ales cu oarecare sentiment poetic: locomotiva dezvoltării economice, motorul inovaţiilor, modernizărilor, barometrul sănătăţii economice. Dar dacă ar fi să descrieţi pe scurt peisajul acestor IMM-uri, în care din cîte înţelegem este antrenată majoritatea oamenilor de afaceri?

Iulia Iabanji:
„În realitatea este exact acelaşi peisaj şi în R. Moldova şi în alte ţări. 97,8 procente din numărul total de întreprinderi pe ţară sunt IMM-uri şi acesta nu este un secret – 43,7 mii întreprinderi Mici şi Mijlocii în R. Moldova care într-adevăr constituie locomotiva dezvoltării economiei şi poate că, spre deosebire de ţările mai dezvoltate, 97 % din IMM-uri sunt microîntreprinderi. Asta ar însemna întreprinderi foarte mici, cu unul-trei angajaţi, cu o cifră de afaceri nu chiar mare, care sunt foarte, într-adevăr, vulnerabile, micuţe, la început de cale, care necesită consultanţă, tutelare, suport în această activitate.”

Europa Liberă: Din partea cui, dna Iabanji? Din partea statului bănuim?

Iulia Iabanji:
„Şi din partea statului, şi din partea organizaţiilor care se numesc şi declară că ele sunt în ajutorul businessului mic şi mijlociu. Clar că nu toate sunt gratuite. Cele venite de la stat, programe de suport, sunt gratuite. De la donatorii internaţionali – exact la fel. Ceea ce ţine de consultanţă, de marketing, de studiere a pieţei, ele sunt dar uneori este necesar ca ele să fie plătite şi asta este normal într-o economie de piaţă.”

Europa Liberă: Dacă ar fi să enumeraţi un număr mic-mare de înlesniri, privilegii etc. care ar încuraja micii producători, la ce v-aţi referi, în primul rând?

Iulia Iabanji:
„Facilităţile şi înlesnirile pe care le are businessul mijlocii sau microîntreprinderile ele sunt mai multe în programele de stat pe care le implementăm chiar şi organizaţia noastră şi în alte programe ale noastre şi ale altor organizaţii. Sunt foarte multe.

Avem chiar şi o broşură „Oportunităţi de dezvoltare pentru IMM-uri” care sunt toate programele implementate în R. Moldova. 70% din ele au porţiunea grant, adică se oferă o finanţare nerambursabilă dacă antreprenorul vrea să facă ceva. Dacă vrea să facă un studiu de piaţă, 50 % se achită din tot acest studiu de BM şi alte proiecte.”

Europa Liberă: Dar dacă ne-am pune, de exemplu, în locul întreprinzătorului care este abia la început, de ce ne-am plînge în primul rînd, de ce fel de greutăţi sau de neputinţă? Pentru că deşi există o atenţie, cum se vede, destul de sensibilă, mare, la adresa acestor întreprinzători, există şi necazuri destul de mari.

Iulia Iabanji:
„Anual, pe parcursul anului, dar şi la aceste forumuri, efectuăm şi nişte sondaje, chestionări printre antreprenori, în care întrebăm care sunt problemele, barierele care îi frămîntă, şi pe cei începători, dar şi pe cei mai activi. Să ştiţi că ultimii ani antreprenorii problema de bază o pun accesul la finanţare. Ei necesită resurse financiare pentru a-şi dezvolta ideea de afaceri. Şi nu mai puţin important ei spun că deja şi-au făcut evaluarea proprie şi au constatat că mai au lipsă de cunoştinţe, de abilităţi, cum se face un business sănătos, sau cum se face o analiză, cum se planifică cu doi paşi înainte.

Normal că se evidenţiază şi birocraţia şi lipsa de piaţă de desfacere, şi probleme de administrare fiscală. Sunt un şir de întrebări şi din an în an topul îl ocupă o altă problematică. Dar în ultimii trei ani iată primele sunt accesul la finanţare şi abilităţi antreprenoriale.”

Europa Liberă: Ştiţi cum se spune - business nu înseamnă altceva decât banii altora şi talentul propriu. Cu ce preferă să se ocupe moldovenii sub aspectul afacerilor? Agricultură, servicii, unde se manifestă cu mai mult talent şi plăcere?

Iulia Iabanji:
„Să ştiţi că aproape 50 % rămîne să fie comerţul – un business aşa, aş spune eu, mai uşor, chiar dacă antreprenorii pot să spună că nu e chiar uşor. După asta vine cu 13 procente industria, apoi serviciile financiare. Vreau să spun că anul acesta ne bucurăm foarte mult că, odată cu programul dedicat migranţilor, de atragere a remitenţelor în economie, vin migranţii noştri cu idei de a deschide afaceri, companii de prestare a serviciilor în localităţile rurale, de producere, şi asta ne bucură foarte mult, şi chiar de agricultură, dar deja cu tehnologii mai avansate.”

Europa Liberă: Dna Iabanji, vă mulţumim.
XS
SM
MD
LG