În Franţa începe astăzi reuniunea a vârf a liderilor celor mai puternice economii din lume, aşa numitul G8 deşi evoluţiile din ultimii ani, chiar luni, au schimbat echilibrul mondial: China, care nu este in G8, spre deosebire de Rusia, a devenit a doua economie din lume, după Statele Unite şi înaintea Japoniei. Japonia, pe de altă parte, a recăzut în recesiune după cutremurul şi valul ţunami din martie. Iar putere economică înseamnă nu numai forţa dar şi responsabilitatea politică. Se schimbă raportul de putere în lume ? Mai multe de la Ileana Giurchescu:
Răspunsul l-a dat ieri preşedintele american Barack Obama, în discursul ţinut la Londra, în faţa camerelor reunite ale Parlamentului britanic. Obama a vorbit despre schimbările rapide, despre ascensiunea unor ţări precum China, India si Brazilia – ascensiune care trebuie salutată pentru că a scos sute de milioane de oameni din sărăcie.
În acest context, a continuat Obama, multă lume speculează că apariţia unor noi puteri implică declinul influenţei Americii şi Europei. Se argumentează că aceste ţări reprezintă viitorul, noi trecutul. Dar este un argument greşit – a conchis preşedintele Obama.
Discursul în faţa parlamentarilor britanici s-a concentrat tocmai pe calitatea specială a relaţiilor americano-britanice. Discuţia pe care a avut-o înainte cu premierul David Cameron a fost dominată de problemele momentului: situaţia din Afganistan, incursiunea militară NATO împotriva regimului Gaddafi din Libia , situaţia încordată din Siria unde continuă protestele.
Iar premierul Cameron a anunţat că la summitul G8 de astăzi, din Franţa, Marea Britanie şi Statele Unite vor insista să fie adoptată o strategiei de susţinere financiară şi politică a forţelor din lumea arabă care luptă pentru democraţie.
Reuniunea G8 va fi însă şi o şansa pentru marile puteri economice de a discuta problema succesiunii la conducerea Fondului Monetar Internaţional. In mod tradiţional, Fondul este condus de un european, președinția Băncii Mondiale revenind Americii. Un aranjament vechi de peste 60 de ani, contestat acum de economiile emergente.
Candidatul cu cele mai mari şanse, în acest moment, este ministrul francez al economiei Christine Lagarde. D-na Lagarde şi-a anunţat ieri oficial candidatura, argumentând că nu originea ei europeană, ci calităţile profesionale o recomandă pentru conducerea Fondului Monetar Internaţional.
Candidatura ministrului francez este sprijinită de Uniunea Europeană, dar contestată pentru moment de câteva ţări emergente; nu însă de Rusia sau China, se pare. Iar Statele Unite, prin ministrul de finanţe Timothy Gaitner, rămân în aşteptare.
Un alt posibil candidat la conducerea FMI ar putea fi Augustin Carstens, guvernatorul Băncii centrale din Mexic. La Washington, ministrul american de finanţe a declarat că ambele candidaturi sunt „valabile”. Summitul G8 din Franţa ar putea clarifica destul de repede lucrurile.
