Linkuri accesibilitate

Concedieri politice sau pe motiv de incompetenţă? Cum se pot deosebi şi cine achită daunele unor decizii abuzive?


„Am fost eliberată nelegitim din lucru, precum că aş fi avut nişte nuanţe politice, dar de fapt am îndrăznit să spun adevărul în faţă tuturor conducătorilor şi îndeosebi primarului, care, cu toate că nu era de la comunişti, şi-a permis să mă destituie din lucru”.


Dreptul Tău: Funcţionarii şi schimbarea politică



Cazul Elenei dintr-o localitate din raionul Teleneşti, care a fost disponibilizată, aşa cum spune ea, imediat după schimbarea puterii, din păcate este unul emblematic. Cel puţin în percepţia omului simplu, care se declară convins că fiecare „mătură nouă” se simte în drept să scape de nişte angajaţi indezirabili. Acei care împărtăşesc alte opţiuni politice decât noul şef, devin ţinta predilectă.

Această stare de lucruri o certifică reprezentanţii sindicatelor, care spun că odată cu schimbările politice, valul de plângeri în care funcţionarii reclamă încălcări ale dreptului muncii creşte semnificativ. Iată ce spune Tatiana Topor, vicepreşedintă a Sindicatului Lucrătorilor din Administraţia Publică (SINDASP):

Tatiana Topor

Tatiana Topor: „Noi suntem o pătură de salariaţi care depindem, cu părere de rău, de politic. Cum se schimbă politicul, nu contează care partid sau care putere vine la guvernămând, se schimbă şi relaţiile în colectiv. Normal nu ar trebui să fie aşa, pentru că specialiştii şi funcţionarii se angajează după anumite aptitudini, nu după apartenenţă politică. După alegerile precedente am avut un val de plângeri. În 2010, în instanţele de judecată au fost examinate 21 de cereri ale funcţionarilor publici, dintre care 17 s-au soldat cu success, adică 17 membri de sindicat au fost restabiliţi la lucru. Acum cele mai multe plângeri le avem de la vamă şi din primării”

Una dintre structurile în care au fost înregistrate, mai ales în perioada guvernării comuniste, mai multe concedieri bazate pe incompatibilităţi opţionale este Ministerul Educaţiei. După ce oamenilor le-a fost lezat dreptul la muncă, bugetul statului a suportat şi plata daunelor. Opt asemenea cazuri au ajuns la CEDO, iar în 5 dintre ele statul a fost condamnat să plătească despăgubiri concediaţilor şi să-i restabilească în funcţii. Procuratura generală a pornit o procedură de regres în privinţa foştilor miniştri Valentin Beniuc, Victor Ţvircun şi Larisa Şavga, care nu au restabilit cele 5 persoane în funcţii o lungă perioadă de timp. Astfel, cei trei au fost obligaţi recent de către judecătoria Buiucani să restituie statului 3 mii de euro. Iată ce spune Ion Guzun, de la Centrul de Resurse Juridice:

Ion Guzun

Ion Guzun: „Într-un caz de concediere ilegală Republica Moldova a fost condamnată de CEDO şi în cauza respectivă dl Ţvircun a fost obligat în mod personal, pentru că a fost decizia lui de concediere a salariatului, să restituie aceşti bani. Noi am avut condamnări de sute de euro, suma achitată de Ţvircun este mică, deşi fiecare condamnare înseamnă foarte mult. Dar ce facem noi cu alţii?”.

De cealaltă parte, angajatorii se simt şi ei nedreptăţiţi de legislaţia în vigoare, întrucât o persoană concediată pentru incompetenţă sau pentru sfidarea făţişă a obligaţiilor trecute în fişa de post se dă foarte lesne drept victimă a unei răfuieli politice pentru a obţine, în final, câştig de cauză în instanţă. Diana Gurschi, şefa Direcţiei Juridice a Primăriei Chişinău, spune că uneori cei concediati pentru abuz în serviciu sau cazuri de corupţie reuşesc să obţină decizii de restabilire în funcţii graţie legislaţiei imperfecte şi a procedurii de concediere, norme pe care angajatorii nu le respectă cu pedanterie şi astfel cauzele adevărate ale disponibilizărilor sunt umbrite de gafe procedurale:

Diana Gurschi: „Eu nu aş spune că au fost cazuri ca pe criteriu politic să fie concediată persoana. Este o procedură destul de complicată. Hotărârile de Guvern privind aplicarea legilor ce ţin de litigiile de muncă nu sunt complete şi trebuiesc revăzute”.

Activiştii sindicalişti spun că angajaţii nedreptăţiţi de cele mai dese ori se apucă să-şi apere efectiv drepturile lezate doar după ce sunt concediaţi. Din nou, Tatiana Topor de la SINDASP:

Tatiana Topor: “În legea cu privire la statutul funcţionarului public este prevăzut dreptul la grevă. Dar o să-l exercite oare acel funcţionar public acest dret la grevă? Dacă atunci când se încalcă drepturi elementare, el apelează la sindicat numai prin scrisori anonime. Nici un funcţionar aflat astăzi în serviciu nu o să semneze o scrisoare care ar arăta că i se încalcă dreptul la muncă. Numai atunci când este destituit din funcţie şi nu poate singur să se restabilească, abia atunci el depune cerere oficială de ajutor şi indică şi numele şi familia, etc”.

Experţii de la sindicate susţin că Republica Moldova are restanţe vizibile la capitolul respectarea drepturilor salariaţilor. Ei invocă drept dovadă un raport pe 2010 întocmit de Comitetul European pentru Drepturi Sociale, care a monitorizat respectarea a 9 dintre cele 31 de drepturi fundamentale ale salariaţilor, prevăzute de Carta Socială Europeană. Raportul a arătat că 8 din cele 9 drepturi monitorizate sunt încălcate în Moldova. Printre acestea, dreptul la condiţii adecvate de muncă, la remunerare echitabilă, la informare şi consultare şi la protecţie în cazul concedierilor colective.
XS
SM
MD
LG