Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama şi-a prezentat, joi, planurile pentru a sprijini schimbarea în ţările Orientului Mijlociu şi Africa de Nord. Într-un discurs la Departamentul de Stat, Obama a vorbit pe larg despre promovarea reformelor economice în ţările aşa-numitei „primăveri arabe”. În urma discursului, experţi cu care a discutat Europa Liberă spun că experienţa unor eforturi asemănătoare făcute în Europa după cel de-al doilea război mondial şi după căderea comunismului poate fi de folos. Alexandru Eftode:
Discursul programatic al preşedintelui Obama
Christian Caryl, şeful biroului de la Washington al postului nostru de radio scrie într-o analiză că unele pasaje dintre cele mai demne de luat în seamă din discursul preşedintelui american au fost despre economie, nu despre politică.
Conştient de faptul că nemulţumirile economice au jucat un rol major în revoltele care l-au răsturnat pe liderul din Tunisia, Zine El Abidine Ben Ali, iar apoi pe cel din Egipt, Hosni Mubarak, Barack Obama a descris un program american de ajutoare menit să întărească schimbările democratice prin sporirea prosperităţii.
„Mesajul nostru este simplu”, a spus Obama. „Dacă vă asumaţi riscurile pe care le comportă reforma, veţi avea sprijinul deplin al Statelor Unite”.
Preşedintele american a promis Egiptului şi Tunisiei iertarea unor datorii de miliarde de dolari şi le-a oferit un program cuprinzător de expertiză economică, menit să înlăture barierele structurale, care îi împiedică pe oameni să-şi pună în aplicare potenţialul de întreprinzători.
Obama a invocat exemple din estul şi centrul Europei unde Statele Unite şi aliaţii lor au promovat economia de piaţă după căderea comunismului, iar consilierii săi au făcut şi comparaţii între planurile de acum pentru ţările arabe cu măsurile din Europa după cel de-al doilea război mondial.
Brian Katulis, un expert pe problemele Orientului Mijlociu la Centrul pentru Progresul American de la Washington este însă sceptic, spunând că ambiţiile preşedintelui ar putea fi temperate de realităţile diferite de astăzi, când Statele Unite au propriile datorii în creştere zi de zi.
Katulis sugerează că preşedintele se poate pomeni cu complicaţii politice pe plan intern, atunci când propune iertarea datoriilor altora, unor ţări ca Egiptul, în vreme ce nu se poate înţelege cu opoziţia din Congres asupra problemelor pe care America însăşi le are cu deficitul bugetar propriu.
Economistul Anders Aslund, care a fost consilier al guvernelor ucrainean şi rus în anii 1990, iar astăzi lucrează la Washington la Institutul Peterson pentru Economia Internaţională, subliniază un alt aspect al propunerilor lui Barack Obama.
Preşedintele american s-a referit în discursul său la programe comune ale FMI şi Băncii Mondiale, ba chiar a propus să fie extinse în Africa de Nord activităţile Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – creată la început pentru a sprijini întreprinzătorii din fostele ţări comuniste.
Economistul şef al băncii, Erik Berglof a declarat Europei Libere că experienţa obţinută în Europa Centrală şi de Est la începutul anilor 1990 o va ajuta în cazul implicării în ţări ca Egipt şi Tunisia:
Berglof spune că provocările din perioada de tranziţie sunt asemănătoare în toate aceste ţări, în ciuda unor particularităţi de care trebuie să se ţină seama.
Economistul Aslund, la rândul său, speră că în Africa de Nord se va evita o greşeală făcută în unele ţări din Europa de Est, care ar fi fost, după, el privatizarea prea rapidă a multor întreprinderi de stat, înainte să fi fost create condiţii sănătoase pentru dezvoltarea iniţiativei private. Îngrijorarea principală exprimată şi de Aslund şi de specialistul în problemele Orientului Mijlociu, Brian Katulis este corupţia.
Katulis spune că ceea ce America ar trebui să facă înainte de toate este să se asigure că propriile ei practici nu vor alimenta corupţia, după cum s-ar fi întâmplat în Irak şi Afganistan. „Acolo n-am făcut mare lucru pentru a ne asigura că banii noştri nu sunt irosiţi şi că nu sunt livraţi pe căi care duc la corupţie”, a spus expertul american.
