Linkuri accesibilitate

Statele Unite își declară sprijinul pentru „primăvara arabă”


Președine Barack Obama în timpul discursului pronunțat ieri la Departamentul de Stat
Președine Barack Obama în timpul discursului pronunțat ieri la Departamentul de Stat

Barack Obama: „Nu ezităm să fim alături de cei care-și caută drepturile, știind că succesul lor vor aduce o lume mai pașnică, mai stabilă și mai justă”.



Într-un discurs major de politica externă americană în agitatul Orient Mijlociu, președintele Statelor Unite, Barack Obama a sprijinit transformările democratice din lumea arabă și a descris, mai detaliat ca oricând, cum vede cale către pace între israelieni și palestinieni. Alexandru Eftode:

În discursul denumit „Primăvara Arabă”, Barack Obama a spus revoltele din lumea arabă sunt „o șansă istorică” pentru America să arate că „pune mai mult preț pe demnitatea unui negustor de pe străzile Tunisiei, decât pe puterea brută a unui dictator”.

„Vreme de şase luni, a spus preşedintele Obama, am fost martorii unei schimbări extraordinare în Orientul Mijlociu şi Africa de nord. Piaţă după piaţă, oraş după oraş, ţară după ţară, oamenii s-au ridicat să-şi revendice drepturile umane fundamentale”. Preşedintele american a spus că „dorul de libertate” acumulat vreme de mulţi ani în această regiune a dus la înlăturarea a doi dictatori, cărora ar putea să le urmeze şi alţii.



Într-un discurs descris ca marcând „un nou capitol în diplomația americană”, președintele a încercat să pună capăt ambiguității cu care era văzută poziția Stetelor Unite, aliniind-o la aspirațiile cetățenilor care vor schimbări, nu ale liderilor lor, chiar dacă mulți sunt aliați vechi ai Americii și chiar dacă, pe termen scurt, interesele americane pot avea de suferit.

„Statele Unite ale Americii, a spus Obama, au fost fondate pe credința că oamenii trebuie să se autoguverneze. Nu ezităm acum să fim alături de cei care-și caută drepturile, știind că succesul lor vor aduce o lume mai pașnică, mai stabilă și mai justă”.

Poziția americană va lua forma unui sprijin mai puternic pentru societatea civilă, a rețelelor sociale de comunicare pe internet pentru a face mai bine auzite vocile tinerilor și importante ajutoare economice pentru a încuraja crearea locurilor de muncă și investițiilor în viitor.

În acest spirit, Obama a amintit despre implicarea Statelor Unite în campania internaţională în Libia pentru a-l opri pe Muammar Gaddafi să ucidă civilii care i se opun. De asemenea, preşedintele american i-a transmis cel mai puternic mesaj de până acum preşedintelui sirian, Bashar al-Assad, amintind că Statele Unite i-au impus sancţiuni pentru reprimarea violentă a revoltelor din ultimele două luni. Obama a mai spus că Bahrainul numit de el „vechi partener” trebuie să înceapă dialogul cu reprezentanţii opoziţiei pe care trebuie să-i elibereze mai întâi din închisori. Şi a cerut preşedintelui din Yemen, Ali Abdullah Saleh să se ţină de angajamentul de a transfera puterea.

Cu ocazia discursului rostit cu o zi înainte de a-l primi la Washington pe premierul israelian, Benjamin Netanyahu, preşedintele american a cerut pentru prima dată Israelului în mod public să accepte un stat palestinian în graniţele din 1967 pentru a avansa cu procesul de pace. El s-a referit la graniţele de până la războiul de şase zile şi ocuparea de către Israel a Ierusalimului de est, sectorului Gaza şi Cisiordaniei.

Subscriind unei cereri cheie a palestinienilor, Obama a urmat o linie diplomatică delicată între sprijinul american pentru Israel şi dorinţa de a depăşi impasul în procesul de pace. El a repetat angajamentul american faţă de securitatea Israelului, dar a spus că prietenia adâncă între cele două ţări cere ca faptele să fie expuse tranşant – situaţia actuală nu poate dura iar Israelul trebuie să acţioneze şi el hotărât.

„Ceea ce poate face America şi comunitatea internaţională, a spus Obama, este să declare franc ceea ce toată lumea ştie: o pace durabilă va presupune două ţări pentru două popoare, fiecare ţară bucurându-se de dreptul la autodeterminare, recunoaştere reciprocă şi pace”.
  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG