Linkuri accesibilitate

Proiectul „Energie şi Biomasă” al PNUD Moldova va ajunge în peste 100 de grădiniţe, şcoli şi centre medicale rurale.


Prin proiectul pe patru ani „Energie şi biomasă”, lansat astăzi la Chişinău, peste o sută de grădiniţe, şcoli şi centre medicale ar urma să-i asigure încălzirea arzând ... paie. Diana Răileanu a stat de vorbă cu mai mulţi primari despre şansele de succes ale proiectului.

De patru ani şcoala şi grădiniţa din satul Boghinenii Noi sunt încălzite în perioada rece a anului cu energie produsă pe bază de paie. Primarul Liuba Buga zice că reuşeşte astfel să economisească peste 60 mii lei:

Liuba Buga
Liuba Buga
: „Noi folosim resursele locale, stimulăm producătorul local şi în afară de asta avem şi o economie considerabilă de la acest proiect.”

Europa Liberă: Dar până acum cât cheltuiaţi?

Liuba Buga: „Până acum, dacă luăm preţurile anului trecut, trebuia să cheltuim undeva la 135 de mii, noi am cheltuit numai 66 de mii.”

Europa Liberă: Aţi spus că printr-un astfel de proiect stimulaţi şi producătorii locali. Cum?

Liuba Buga: „Paiele nu mai rămân pe câmp. Nu mai este problema că să fie dat foc la paie. Şi câmpul rămâne curat şi un ban vine în buzunarul agentului economic.”

La modul practic, paiele care se folosesc în loc de cărbune sau gaze naturale sunt comprimate şi transformate în aşa numitele „brichete”. L-am întrebat pe Alexandru Ursul, managerul proiectului „Energie şi Biomasă” la PNUD Moldova, care sunt beneficiile combustibilului produs din resturi cerealiere:

Alexandru Ursul
Alexandru Ursul
: „În ţara noastră anual se produc peste 700 mii tone de paie care, de fapt, nu sunt utilizate. Evident că în aşa mod ele oricum sunt distruse, dar dăunează mediului înconjurător. De ce să nu le folosim pentru a ne încălzi în locul importării cărbunelui, gazului, alte surse de energie importate? De toate sursele bugetare care vin pentru încălzirea obiectelor publice, în primul rând, pot beneficia producătorii locali. Aceasta şi înseamnă stimularea producătorilor locali în mod real.”

Astăzi, şcolile şi grădiniţele din unsprezece sate sunt încălzite cu combustibil produs din paie. În următorii patru ani, iniţiatorii proiectului speră să încălzească în acest mod peste 130 de instituţii publice şi chiar gospodării casnice.

Nadejda Moraru, directoarea liceului din satul Antoneşti, raionul Ştefan-Vodă, localitate în care a fost instalat un cazan de ardere a brichetelor din paie, spune că o parte din săteni, înţelegând că este mai ieftin combustibilul din deşeuri, au renunţat să mai cumpere cărbune şi lemne:

Nadejda Moraru
Nadejda Moraru
: „La noi în sat oamenii sunt oleacă cu o gândire mai avansată. Dacă înainte, când s-a instalat prima dată acest cazan, spuneau că primarul umblă cu paiele în cap, după ce au înţeles câtă căldură produce au început să-şi facă acase cazane. Noi avem excursii unde oamenii vin singuri şi se interesează de cazangerie. Pe viitor aşteptăm încă ceva mai performant să instalăm.”

De la un producător local de brichete am aflat că preţul unui kg de paie comprimate costă un leu şi 50 de bani, iar pentru încălzirea unei case cu o suprafaţă de o sută de metri pătraţi este nevoie de aproape 20 de kg de brichete. Prin urmare, un gospodar care are un cazan pentru arderea brichetelor din paie cheltuie aproape 30 de lei pe zi sau mai puţin de o mie de lei pe lună.
XS
SM
MD
LG