Linkuri accesibilitate

La încheierea negocierilor cu misiunea FMI


Nikolay Guerguiev, șeful misiunii FMI și premierul Vlad Filat la conferința de presă comună de la Chișinău

Nikolay Guerguiev, șeful misiunii FMI și premierul Vlad Filat la conferința de presă comună de la Chișinău

Iurie Gotișan: „instituțiile statului nu-și îndeplinesc mesaria, sau sînt penetrate, destul de adînc, de scheme scheme corupte.”


Opiniile expertului economic Iurie Gotișan despre rezultatele negocierilor cu FM și situația economică a Moldovei au fost culese într-un interviu exclusiv de Valentina Ursu.

Iurie Gotisan
: „În linii mari rezultatele negocierilor cu misiunea FMI pot fi calificate utile, iar propunerile acestora din urmă în mare măsură relevante. Măsurile fiscale, cum ar
Iurie Gotișan
fi introducerea unui impozit unic pentru intreprinderile mici și mijlocii de 4%, precum și reintroducerea impozitului pe profit corporativ, acel impozit unic pe intreprinderi, dar pe la un nivel de 12% și nu 18% cum a fost pînă în 2007, par a fi niște acțiuni să compenseze deficitul de venituri în visteria statului.

Sînt, de fapt, niste măsuri firești, odată ce FMI-ul, dar și autoritățile facînd referire la datele statistice, atestă o relansare economică, și se estimează creșteri în mai multe sectoare ale economiei. Astfel că acestea chiar sint binevenite.

Pe de alta parte, în pofida faptului că statistica oficială oferă date optimiste (în particular în industrie) nu trebuie să uităm că sectorul productiv este încă în derută, multe întreprinderi destul de greu revenindu-și după criză. Mai mult, industria are o pondere de ceva mai mare de 12% în PIB, iar unele sectoare au înregistrat declin chiar în primul trimestru.”

Europa Libera: Cum trebuie inteleasa revizuirea indicatorilor economici, în crestere, initial de Guvern, ulterior de către FMI?

Iurie Gotisan:
„Moldova are dificultăți mari în privinţa amortizării şocurilor (în particular celor externe, cînd vine vorba de efectele unor crize etc.). Însă de cele mai multe ori, aceste dificultăți îşi au originea și în nivelul său de dezvoltare, în trăsături structurale și instituționale de-a dreptul incompatibile cu actualele reguli de piață dacă vreți. Ponderea mare a alimentelor în coşul de consum (în jur de 35%) explică de ce deprecierea leului generează rapid și o inflaţie mare. Pentru economia autohtonă ponderea relative mare a comerţului exterior a fost un atu în capacitatea de a rezista la impactul crizei financiare internaţionale.

Revigorarea producției, acompaniată de încasări bugetare mai mari, a împins guvernul dar si FMI să revizuiască nivelul de creștere economică, în creștere. Totuși, cînd ai un model de creştere bazat pe consum (alimentat de remitențe și satisfăcut prin importuri) și creditare în creştere rapidă, pe împrumuturi externe şi investiţii adesea speculative, vulnerabilităţile sînt destul demari mari.”

Europa Libera: FMI recomanda plafonul privind modificarea internă a cheltuielilor...

Iurie Gotișan:
„De fapt, cei dela FMI mizeaza pe reducerea cheltuielilor pe anumite sectoare, mai ales in situații de post-criză, făcîndu-și să zic eu griji, dar totodată atenționînd și guvernul că ar putea aparea probleme privind ajustarea bugetar-fiscală. Viteza de creştere a fost relativ înaltă în ultimii ani, însă consolidarea fiscală are încă paşi serioşi de făcut. Să nu uităm de nivelul scăzut al încasărilor bugetare care în Moldova este în jur de 38%-40%. Avem şi o ineficienţă mare în sectorul companiilor de stat.

Guvernul a fost somat de situație să reducă mai multe cheltuieli în diferite domenii. Spre exemplu, reducerea subvențiilor pentru agricultură; bine, evident că bugetul este sărac, dar nu prea înțeleg faptul că avem o evaziune fiscală enorma, estimată official la 15% din PIB, bani de care dacă s-ar fi macăr jumatate adunați ar fi putut directionati în diverse activitțăi, inclusiv în agricultura.

Asta denota faptul că institutiile statului nu-și îndeplinesc mesaria, sau sînt penetrate destul de adînc de scheme scheme corupte. Nu mai vorbim de dezvoltarea regională, de satul moldovenesc care este într-o situație de-a dreptul jalnică.

Sunt deci factori pe care politica economică din Moldova nu îi controlează, ceea ce îngreunează copios exerciţiul de reformare structurală și instituțională, astfel că fără măsuri radicale ne va fi destul de dificil să obținem rezultate dorite. Bineînţeles, că acestea pe termen scurt sunt dureroase şi, evident, cu efecte sociale nedorite, însă pe termen mediu şi lung pot da rezultate extraordinare.
XS
SM
MD
LG