Linkuri accesibilitate

2010 s-a remarcat prin proteste împotriva corupției și disparităţilor sociale și prin deschiderea și răspândirea informației mai mult ca oricând.


Într-un nou raport anual despre drepturile omului în lume, organizația Amnesty International menționea discriminarea pe criteriul orientării sexuale și tortura în arestul poliției drept principalele probleme observate în Moldova în 2010. Un an care, la scară globală, a lăsat să se întrevadă posibilitatea unei lumi noi, în care fiecare om ar avea acces la informația de interes public și ar putea participa la luarea deciziilor care-i afectează viața, fără a-i fi teamă de persecuții. Alexandru Eftode rezumă relatarea corespondentei Europei Libere, Daisy Sindelar:

Aceste secvențe au fost înregistrate pe străzile din Tunisia, unde protestele stradale au înlăturat regimul autoritar al țării și au generat un val de demonstrații care reverberează încă în nordul Africii și Orientul Mijlociu. Revoluția tunisiană a fost catalizată de gestul disperat al unui tănăr, care și-a pus capăt vieții, dându-și foc în decembrie 2010 din cauza șomajului.

Organizația pentru drepturile omului, Amnesty International spune în raportul difuzat azi că Tunisia a încununat un an în care guvernele represive din regiune s-au confruntat pentru prima dată cu „posibilitatea reală ca zilele lor să se apropie de sfârșit”.

Salil Shetty, secretarul general al Amnesty International, a spus că 2010 s-a remarcat prin proteste împotriva corupției și disparităţilor sociale, precum și prin deschiderea și răspândirea informației mai mult ca oricând. El spune că asocierea oamenilor împotriva oprimării este misiunea de bază a asociației internaționale pe care o conduce și care s-a inspirat din cele întâmplate pentru a-și îndrepta energia spre întărirea și extinderea mișcării pentru drepturile omului în lumea întreagă.

Amnesty International avertizează, însă, în raportul difuzat înainte ca organizația să împlinească jumătate de secol, pe 28 mai, că, în ciuda schimbărilor din 2010, multe guverne sunt mai hotărâte ca oricând să reprime disidența.

Represiunile politice s-au amplificat în Iran, iar îngrijorările de securitate au dominat viața din Irak, Pakistan și Afganistan. În țările din Balcani și fosta Uniune Sovietică violarea drepturilor omului rămâne un lucru obișnuit. Printre problemele cele mai frecvente sunt remarcate suprimarea libertății de expresie, încălcarea libertăţii de întrunire, drepturilor femeilor, refugiaților și minorităților.

John Dalhuisen, directorul adjunct pentru programele organizației în Europa și Asia Centrală spune că lumea să află astăzi pe muchie între libertăți fără precedent și represalii tot atât de intense. Dalhuisen spune că, atunci când se fac comparații între Africa de Nord, Orientul Mijlociu și situația din fosta Uniune Sovietică și Asia Centrală este important să nu se facă legături false. Asia Centrală trece printr-o perioadă de stagnare, fiind necesar un impuls puternic ca respectul pentru drepturile omului să fie întărit iar oamenii obișnuiți să poată avea un cuvânt de spus.

Raportul de 400 de pagini publicat de Amnesty International analizează situația din 157 de ţări.

Despre Moldova, el remarcă persistenţa plângerilor „numeroase și consistente” documentate de ONU despre aplicarea torturii împotriva deținuților aflați în arestul poliției – o trimitere la represaliile care au urmat protestelor din aprilie 2009. Sentințele pronunțate în primele cazuri de tortură nu au mers până la întemnițarea polițiștilor vinovați, care rămân în libertate și impunitate.

În afară de tortură, John Dalhuisen responsabil de Europa și Asia Centrală a remarcat discriminarea împotriva minorităților sexuale-lesbiene, gay, persoanele bisexuale și transsexuale. Acești oameni sunt discriminați în sfera publică şi la angajare iar discriminarea s-a manifestat mai ales prin refuzul să le fie autorizate demonstrații pe motiv că ar încălca moralitatea publică.

Raportul Amnesty International nu cuprinde și începutul anului curent când o lege împotriva discriminării aprobată de guvern în cadrul angajamentelor de integrare europeană a fost criticată de biserică, organizații religioase și politicieni, inclusiv din coaliția majoritară, fiind până la urmă retrasă din dezbaterea Parlamentului.
XS
SM
MD
LG