Linkuri accesibilitate

Viorel Chivriga: competitivitatea agricultorului moldovean este mult mai redusă decît în țările din regiune.


Parlamentul a adoptat, ieri, hotărârea privind distribuirea a 250 milioane lei pentru subvenţionarea agricultorilor. L-am întrebat în ajun pe expertul în agricultură de la Institului „Viitorul”, Viorel Chivriga, ce se poate face cu suma alocată de stat
?

Interviul matinal EL: cu Victor Chivriga


Viorel Chivriga: „In anul 2011 a aparut o situatie unică. Mijloacele din fondurile de subventionare sunt mai mici, comparativ cu anii precedenti. Daca luam in calcul anul 2010, au fost repartizate 400 de milioane pentru subventionarea agriculturii. In anul 2011, la inceput de an
Viorel Chivriga
numai 250 de milioane. Dar aici trebuie sa fim foarte vigilenţi. Din aceste 250 de milioane de lei, 246 de milioane sunt prevazute pentru stingerea datoriilor, care au fost acumulate in 2009 si in 2010. Practic, raman 4 milioane care au ca destinatie subventionarea agricultorilor in 2011.”

Europa Liberă: Si ce se poate face cu asa o suma?

Viorel Chivriga:
„Nimic. Dar aici mai este si alta latura a problemei, trebuie sa comparam ce fac guvernele statelor din regiune, si atunci vedem ca gradul de suport acordat agriculturii in Moldova este unul infim si nu poate fi comparat cu cel care este inregistrat in Ucraina sau in Romania. Din start inseamna o competitivitate a agricultorului cu mult mai redusa decit in tarile din regiune. Problema consta si in altceva, anume in procesul sau in mecanismul de acordare a subventiilor, care este unul foarte defectuos si foarte biroctratizat.”

Europa Liberă: Cand spuneti defectuos la ce anume va referiti?

Viorel Chivriga:
„In primul rand la numarul de acte pe care trebuie sa le adune agricultorii. Ei au ca baza o alta ocupatie, activitatea agricola in care sunt implicati. Ei nu trebuie sa nimereasca in mrejele birocratiei si sa consume timp adunînd diferite acte.

In randul doi, orice regulament este bun atunci cand este unul simplu si cand este pe intelesul celor care vor beneficia in urma repartizarii banilor prin intermediul acestui regulament. Regulamentul de subventionare, care a fost valabil pentru anul 2010 a fost unul foarte birocratizat. Practic, s-a facut un pas inapoi.

In 2007, cand a fost propusa creearea Agentiei de Plati si Interventii s-a luat in vedere un lucru care putea sa ajute foarte multe agricultura. Anume, aparitia unei institutii care, prin intermediul diferitor mecanisme, putea sa ajute agricultorii sa obtina banii de la stat intr-un mod transparent, fara birocratie mare si in timp util.

Din pacate, in 2010 acest lucru n-a avut loc. Mai mult ca atit, mi se pare stupide afirmatiile unor conducatori ai agentiei in 2011, care cer ca institutiile care sunt antrenate in procesul de acordare a subventiilor sa devina mai putine. Este stupid din simplul motiv că chiar in 2007, in conceptia de revizuire a sistemului de subventionare s-a cerut in mod insistent ca sa apara aceasta agentie. Si ma intreb de ce in 4 ani s-a ajuns din nou la o intrebare care putea fi solutionata in 2007.”

Europa Liberă: Dle Chivriga, dar pe de alta parte de ce uniunile nationale de fermieri, producatori agricoli nu bat alarma? Cine sa-i protejeze pana la urma pe fermieri, pe taranul simplu?

Viorel Chivriga:
„Este o intrebare destul de dificilă. O asociatie bună este o asociatie care intr-adevăr ajută membrii săi, o asociatie care le reprezintă interesele si o asociatie care intre in discutii si dezbateri cu institutiile statului. In orice stat există diferite asociatii de business, care reprezintă foarte bine interesele tuturor membrilor sai. Rezultatul este unul extraordinar de bun. Atunci cand se aude in primul rand cuvantul asociatie si in al doilea rand ceea ce doresc membrii acestor asociatii de business. Este un lucru la care noi trebuie sa tintem sa ajungem. Probabil lipsa experientei este o bariera foarte mare pentru aceste asociatii care activează in prezent.”

Europa Liberă: Deci ar trebui sa invete sa comunice intre ei, ţăranii, asociatiile, Guvernul...

Viorel Chivriga:
„Sigur, daca vom ajunge la un parteneriat intre business si institutiile statului, foarte multe probleme destul de dificile vor fi solutionate intr-un timp foarte scurt. Este un obiectiv si pentru institutiile statului dar si pentru asociatiile de business si pentru agricultori.”

Europa Liberă: Ca sa nu incheiem discutia pe o nota pesimistă, cum ar fi sa incurajam agricultorii? Pe de o parte reiese ca din aceste 250 de milioane la ei nu vor ajunge prea multi bani, dar, pe de alta parte Moldova este o tara agrara, din agricultură ei ar trebui sa supravietuiască.

Viorel Chivriga:
„E o problema foarte mare. Atunci cand dai unele speranţe sau cand indemni agricultorii sa faca ceva, trebuie sa le propui o alternativa la situatia in care activează ei. Probabil ca reformele care sunt declarate de foarte multi politicieni nu trebuie sa ramana numai niste declaratii. Probabil ca aici este punctul nevralgic in agricultură.

Si atunci cand de la declaratii se trece la fapte, probabil sunt solutionate o multime de probleme cu care se confrunta agricultorii. Si agricultorii ar trebui sa fie foarte activi. Atunci cand exista o oportunitate de a beneficia de niste resurse financiare suplimentare pentru activitatea lor, ei trebuie sa lupte pentru asta. Sa nu se limiteze doar la fondul de subventionare al producatorului agricol. Sunt mai multe credite oferite pentru agricultura. Dar si aici, Ministerul Agriculturii ar trebui sa fie mult mai transparent.

Aceste credite, care sunt acordate pentru agricultura sunt cu mult mai mari. Dar trebuie sa stim cu totii unde ajung acesti bani, cum pot beneficia agricultorii de aceste resurse financiare.”

Europa Liberă: Sugerati cumva ca de multe ori nu se prea stie de aceste oportunitati pentru tarani si nu se fac publice?

Viorel Chivriga:
„Daca vorbim despre creditele care sunt acordate Guvernului pentru agricultura, este o problemă mare. Si probabil ca aici tot ar trebui sa apara o lumina in capatul tunelului. De altfel apar intr-adevar probleme mari care deja sunt simtite in agricultura. In 2008-2010 numarul populatiei active din agricultura s-a diminuat cu cca 23 la sută. Sunt oameni care au plecat in economia tenebra ori au plecat peste hotare.

In acelasi timp, daca vorbim si despre venituri, raportul dintre salariul nominal pentru cei care lucreaza in agricultura si minimul de existenţă a devenit unul mai mic in pofida faptului ca a fost un an agricol bun, in anul 2010 mai mic decit in 2009. Sunt niste intrebari, care ar trebui sa fie anume pe masa celor care iau decizii si care ar putea sa-i ajute sa-si schimbe viziunile faţă de ceea ce trebuie sa faca pentru agricultori.”
XS
SM
MD
LG