Linkuri accesibilitate

Andrei Gârlea: „Tare am sperat că au să fie subvenţiile pe anul trecut, până la începutul sezonului de semănare dar până astăzi încă nu este rezolvată întrebarea.”


Lucrările de primăvară sunt în toi, iar pe cei mai mulţi dintre ţărani s-au mutat în câmp sau pe unde apucă să crească verdeaţă. Cum am aflat de la Andrei Gârlea, managerul unei gospodării ţărăneşti de la Rezina, agricultura rămâne a fi neprofitabilă pentru ţărani, iar cei mai mulţi dintre ei împrumută bani de la rude pentru a-i investi în agricultură.

Andrei Gârlea: „Întreprinderile ţărăneşti mai mici, producătorii mici, ca în vremurile trecute, sunt ajutaţi de copii, părinţii, neamuri, ca să pună în gaj care casa, care grădina, lotul de teren agricol, care pot lua credite. Bani pentru circulante nu are, sunt încrezut, niciun agricultor, necătând că anul trecut a fost un an reuşit. După pierderile care le-am avut în 2008-2009, abia de am ieşit cap la cap anul trecut.”

Europa Liberă: Deci, nu putem vorbi despre reinvestirea profitului?

Andrei Gârlea:
„Majoritatea absolută au achitat pierderile din 2008-2009, când au căzut brusc preţurile la producţia agricolă de cinci ori la unele producte şi chiar nu era piaţă. Tare am sperat că au să fie subvenţiile pe anul trecut, până la începutul sezonului de semănare dar, cu părere de rău, până astăzi încă nu este rezolvată întrebarea şi, dă Doamne, măcar până la sfârşitul lunii să fie.”

Europa Liberă: Spuneaţi că o bună parte dintre agricultori sunt nevoiţi să ia credite de la bănci. Dar cât de deschise sunt băncile comerciale ca să ofere credite pentru afaceri în agricultură?

Andrei Gârlea:
„Problema e în aceea că noi nu avem îndeajuns gaj. Oamenii noştri sunt încă săraci. Chiar şi eu procedez aşa – îmi dă voie sora, fratele să pun gaj apartamentul, maşina, garajul şi ce mai au ei. Din acest punct de vedere e cam rău. Acum unele bănci sunt mai deschise, dau credite. Chiar a fost o ofertă până la 1 mai, 150 de mii lei fără gaj pentru agricultorii care vedeau că au potenţial de a se achita.”

Europa Liberă: Dar câţi dintre agricultorii moldoveni au o afacere profitabilă, care ar putea să „ia foc”?

Andrei Gârlea:
„Noi toţi suntem foarte optimişti, altmintrelea nu am mai fi lucrat la pământ. Ca ţăranul – cu speranţa trăieşte. Când vine vreme sezonului de a semăna, de a prelucra solul, de unde nu are, împrumută, numai Domnul ştie cum se descurcă, dar vă spun că merge lucrul. S-au scumpit, dacă aţi văzut, de opt ori carburanţii în acest an şi ne fac probleme foarte mari.”

Europa Liberă: Dle Gârlea, dar în astfel de situaţii cum putem vorbi despre o producţie agricolă competitivă?

Andrei Gârlea:
„Cu părere de rău, poate că or fi producători competitivi, dar nu acei care se ocupă nemijlocit cu producerea. La noi în ţară se primeşte aşa, chiar companiile care prestează servicii producătorilor agricoli, ei tot sunt subvenţionaţi la procurarea tehnicii şi cei care comercializează producţia gata crescută, depozitată, au aceleaşi condiţii de subvenţionare ca şi producătorii agricoli.

Socot că este o greşeală fiindcă ei nu riscă cu nimic, cumpără producţia deja recoltată, fără niciun risc în comparaţie cu noi, care avem sute de riscuri până a o depozita. Aş socoti că aceste companii, dacă şi are posibilitate statul, ar trebui să nu fie în aceleaşi condiţii egale de subvenţionare ca şi noi. Vă închipuiţi un ţăran, cu 10 sau 20 de ha care să-şi poată permite să cumpere o combină de 300 mii de euro? E imposibil! Dar companiile cumpără, ei prestează servicii şi dictează condiţiile ţăranului.”

Europa Liberă: De ce este nevoie ca să fie atrase investiţii în agricultură?

Andrei Gârlea:
„Ar fi bine pentru început un proiect pilot – noi venim cu pământul nostru ca valoare şi le propunem agenţilor economici din străinătate sau potenţialilor investitori să vină cu tehnologii şi cu resurse. Noi depunem efortul, munca şi terenul agricol. Prin întreprinderi mixte, prin tehnologii noi, noi am putea să depăşim problemele.

Cu părere de rău, avem multe contracte de intenţii, dar ni se spune: „Când va fi stabilitate în ţară, când nu va fi corupţie”. Oamenii din străinătate, potenţialii noştri investitori, nu sunt siguri că nu vor avea riscuri şi, cu părere de rău, informaţia negativă mai repede ajunge decât asta pozitivă.”
XS
SM
MD
LG