Linkuri accesibilitate

Campania electorală văzută din dealul Peresecinei





Cine a traversat satul Peresecina, întins ca un şirag de mărgele pe şoseaua Chişinău-Orhei, la sigur a fost ispitit să facă un popas în dreptul tarabelor cu fructe şi legume din curba de la intrarea dinspre Nord. Acolo mi-am găsit şi eu interlocutoarele ca să aflu noutăţile din sat şi cum se vede concurenţa dintre partidele care îşi promovează candidaţii:

Liuba Buzu: „Ca în fabula „Lebăda, racul şi ştiuca” - unul în sus, unul în jos şi unul într-o parte. Toţi se trag să-şi hrănească sufletul. Promit marea cu sarea şi la noi la primărie. Că o să facem drumul, că o să facem ceea şi … nimic, nimic nu-i drept. Toate sunt minciuni.”

Europa Liberă: Dar pe de altă parte, oamenii de ce le rabdă pe toate?

Liuba Buzu: „Dar ce să facem? Să ieşim cu furca, cu ce să ieşim? Şi la televizor se vede cum ei se bat, se mănâncă, se poreclesc, se murdăresc cu orice cuvinte. Dar noi, oamenii mai simpli ce să facem? Şedem şi noi şi răbdăm poate o să fie odată bine.”

Pentru că astăzi vremea a fost tocmai bună pentru lucrări agricole, străzile din Peresecina erau aproape pustii. Satul s-a mutat în grădini, la cîmp sau pe unde apucă să crească verdeaţa. Pe mătuşa Agripina am întîlnit-o la adunat iarbă pentru orătănii. Ea îmi spune că şi-ar dori ca viitorul primar să se înţeleagă cu sătenii ca „în familie”.

Agripina: „Eu voi spune: în familie dacă femeia dă pe-o parte, să nu ştie bărbatul, iar bărbatul pe altă parte să nu ştie femeia, când se întâlnesc, ei se ciupesc. Aşa şi în primărie, nu-i înţelegere, nu duc cont unul de altul.”

Europa Liberă: Şi la ce ajungi?


Agripina: „La despărţire. Cum noi acum, şedem buimăciţi şi nu ştim pe cine să alegem primar. Ei toţi vor, că nici nu ştiu câţi sunt, vreo 12 ori îs mai mulţi, că nici nu îmi bat capul, că m-am descurajat.”

La Peresecina mai mulţi oameni au dat din umeri a ezitare atunci când i-am întrebat dacă vor merge să voteze pe 5 iunie:

„Primarul îl alegem, dar dacă mă duc la primărie, credeţi că o să mă ajute cu ceva? Nu ajută nimeni cu nimic”

„Poate măcar parlamentarii, dacă a da Dumnezeu, să menţină pacea şi poate om trăi şi noi cândva bine, sau măcar copiii noştri se vor întoarce înapoi tot la pământul nostru, strămoşesc.”

„Nu au să facă nimeni, niciun primar, nimic până nu se va schimba tot - legile în parlament şi parlamentarii. Ei întotdeauna promit şi nu fac nimic. Când au fost alegerile din toamnă, câte agitaţie am făcut pentru un partid! Şi acum mă uit că nici partidul cela nu poate face nimic. Mi-am spus că ţara noastră e dusă la râpă şi aşa o să fie.”

La ieşirea din Peresecina m-am apropiat şi de Ecaterina Căpriana care tocmai se pregătea să vopsească poarta. Femeia s-a arătat încrezătoare că problemele satului se vor împuţina atunci când şi oamenii îi vor da o mână de ajutor primarului:

Ecaterina Căpriana: „Ca să pună mână la mână fiecare. Da, cerem un primar bun şi gospodar dar oricum, până nu îl ajută oamenii… Ştiţi cum e omul nostru? Cine nu ar fi la putere toţi spun: că acela nu-i bun, că celălalt nu-i bun. Dar care-i bun? Care-i bun?”

Mai mulţi locuitori din Peresecina mi-au spus că se cam secătuieşte răbdarea şi încrederea, la fel ca şi apa din fântâni, prin urmare cei cărora li se va încredinţa primăria vor avea de susţinut un examen greu.
XS
SM
MD
LG