Linkuri accesibilitate

Ţară formată din Republika Srbska şi Federaţia bosniacilor şi croaţilor, cu o preşedinţie tripartită, este paralizată de peste şapte luni de incapacitatea politicienilor de a forma noul guvern.


Bosnia-Herţegovina se confruntă cu cea mai gravă criză de la semnarea acordului de pace de la Dayton în 1995. Principalul administrator internaţional în ţara balcanică, Valentin Inzko a informat, luni, Consiliul de Securitate ONU că lipsa unui guvern funcţional, stagnarea economică şi ambiţiile Republicii Srbska îndreaptă ţara pe calea destabilizării. Alexandru Eftode rezumă relatarea corespondentului Europei Libere la New York, Nikola Krastev:

La 16 ani de la încheierea unui război devastator care a însoţit destrămarea fostei Iugoslavii, Bosnia-Herţegovina se află în pragul colapsului – este concluzia formulată de Înaltul Reprezentant internaţional într-un raport prezentat luni Consiliului de Securitate.

Ţară formată din Republika Srbska şi Federaţia bosniacilor şi croaţilor, având o conducere multi-etajată cu o preşedinţie tripartită, este paralizată de peste şapte luni de incapacitatea politicienilor de a forma noul guvern. Peste criza economică tot mai adâncă se suprapun acum ambiţiile Republicii Srbska care ameninţă integritatea ţării balcanice, a spus administratorul internaţional Valentin Inzko.

El s-a referit la decizia luată de conducerea din Srbska de a organiza un referendum pe tema competenţelor din justiţie şi împuternicirilor pe care la deţine administratorul internaţional. Astăzi, el poate adopta sau anula legi în ţara balcanică, precum şi suspenda oficiali aleşi.

Inzko i-a acordat preşedintelui din Srpska, Milorad Dodik o săptămână pentru a renunţa la referendumul văzut drept incitare la secesiune, avertizându-l cu suspendarea din funcţie.

Două ţări învecinate, Serbia şi Croaţia, având legături strânse şi interese în Bosnia-Herţegovina au cerut şi li s-a permis să-şi exprime punctul de vedere la audierile de luni în Consiliul de Securitate ONU, chiar dacă nu fac parte din el.
Reprezentantul sârb, Feodor Starcevic a declarat că Serbia sprijină integritatea ţării vecine, iar referendumul planificat de Republica Srbska nu ameninţă această integritate.
Starcevic a mai spus că Serbia se opune unei soluţii impuse În Bosnia-Herţegovina şi că suspendarea preşedintelui din Srbska, ales de locuitorii entităţii sârbe, este periculoasă.

Pe de altă parte, Croaţia s-a aliniat poziţiei Uniunii Europene, opunându-se referendumului. Reprezentantul croat la ONU, Ranko Vilovic a spus că plebiscitul planificat subminează structura constituţională a Bosniei-Herţegovina.

La dezbaterile de luni din Consiliul de Securitate ONU, Rusia şi Uniunea Europeană au reacţionat diferit la raportul administratorului internaţional.

Ambasadorul rus, Vitali Ciurkin l-a criticat, spunând că administratorului internaţional adânceşte tensiunile folosindu-se de împuternicirile exagerate şi că ar trebui să fie mai responsabil.

Înaltul Reprezentant internaţional a primit, însă, sprijinul deplin al Uniunii Europene, prin vocea emisarului european la ONU, Pedro Serrano. Serrano a spus că Uniunea Europeană îşi întăreşte relaţia cu Bosnia-Herţegovina sprijinind progresele ei pe calea aderării. Numai anul trecut, Uniunea Europeană a sprijinit bugetul ţării balcanice cu 130 de milioane de euro.

Care este soluţia pentru a opri aprofundarea crizei? Înaltul Reprezentant, Valentin Inzko este de părere că prezenţa internaţională cu un mandat executiv trebuie intensificată, iar cea mai mare greşeală, în opinia sa, ar fi ca puterile internaţionale să se lase pradă oboselii.
XS
SM
MD
LG