Linkuri accesibilitate

Cât de liberă este presa în stânga Nistrului? - o altă temă a ediţiei

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:

Cazul jurnalistului Ernest Vardanean, eliberat din detenţie de la Tiraspol, şi implicaţiile sale, şi… vocea poporului despre libertatea cuvântului în stânga Nistrului.

Mai întâi însă buletinul de ştiri. Valentina Ursu trece în revistă principalele evenimente ale săptămânii trecute.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Organizaţii internaţionale proeminente pentru libertatea presei au salutat graţierea şi eliberarea din detenţie la Tiraspol a jurnalistului Ernest Vardanean. Comitetul pentru apărarea jurnaliştilor cu sediul la New York a reiterat absurditatea acuzaţiilor de spionaj, în baza cărora Vardanean a fost condamnat, în decembrie anul trecut, la 15 ani de închisoare. “Salutăm eliberarea lui Ernest Vardanean. Însă el nu ar fi trebuit să petreacă o singură zi la închisoare din cauza activităţii sale. Sperăm că acesta va fi ultimul jurnalist încarcerat în nerecunoscuta republică secesionistă nistreană în baza unor acuzaţii false”, a declarat reprezentanta Comitetului, Nina Ognianova. Şi organizaţia Reporteri fără frontiere a emis o declaraţie în care se spune, citez, „Eliberarea lui Vardanean ne-a liniştit, însă acest gest de presupusă generozitate al autorităţilor transnistrene nu trebuie să ne distragă atenţia de la faptul că dreptul său la un proces echitabil a fost încălcat tot timpul”. În declaraţia organizaţiei pentru libertatea presei se mai spune că „această graţiere, în ghilimele, s-a dat în schimbul unei „mărturii televizate” care i-a fost smulsă cu forţa, într-o manieră ce aminteşte de practicile de tip sovietic, care ar fi trebuit să ajungă la coşul istoriei”.

Într-o declaraţie pentru Europa Liberă, ziaristul Ernest Vardanean s-a artat surprins de decizia Tiraspolului de a-l graţia. Vardanean a spus că nu ştie ce motive politice are eliberarea sa. Potrivit agenţiei Olvia-press, decizia graţierii a fost anunţată de şeful administraţiei Igor Smirnov, pe 5 mai, cu ocazia Zilei presei. El a spus că s-a hotărât astfel după ce Vardanean şi-a recunoscut şi regretat faptele şi după mai multe apeluri internaţionale. Cele mai recente, a spus Smirnov, au venit de la patriarhul Rusiei Kiril şi de la capul bisericii armeneşti, Karekin al doilea.

Partide şi lideri de partide din Moldova au salutat graţierea şi eliberarea jurnalistului Ernest Vardanean din detenţie, de la Tiraspol. Preşedintele interimar şi lider al partidului democrat Marian Lupu a declarat că eliberarea jurnalistului de la Tiraspol a avut loc folosindu-se pîrghiile diplomatice. Eliberarea sa, se mai spune in declaraţia lui Marian Lupu are potenţialul necesar prevenirii tensionării nedorite a situaţiei. Anterior, într-o declaraţie pentru postul Europa Liberă, premierul Vlad Filat, care se afla la Bruxelles a salutat si el eliberarea jurnalistului spunind că ea a avut loc şi datorită sprijinului si presiunilor făcute de comunitatea internaţională.

Negocierile oficiale în formatul 5+2 nu vor fi reluate nici la următoarea rundă de discuţii pentru problema transnistreană, preconizată să aibă loc la Moscova în luna iunie. Declaraţia a fost făcută de liderul transnistrean Igor Smirnov la întâlnirea de la Tiraspol cu preşedintele Adunării Parlamentare a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Petros Eftimiu. În cadrul întrevederii de vinerea trecută, oficialul OSCE şi-a exprimat speranţa că negocierile oficiale pentru Transnistria vor fi totuşi reluate după o pauză de 5 ani. Totodată, el a propus să fie organizată o întâlnire, la Stockholm, în luna octombrie, a parlamentarilor de pe ambele maluri ale Nistrului, pentru ca şi aceştia să-şi poată aduce aportul la soluţionarea politică a conflictului. Serviciul de presă al lui Igor Smirnov notează că Petros Eftimiu i-a mulţumit pentru graţierea jurnalistului Ernest Vardanean.

Oficialități ale Uniunii Europene au lăudat reformele din Moldova înaintea ultimei etape de negocieri pentru asocierea Moldovei la Uniune. Pe 5 mai, la Bruxelles, unde s-a aflat în vizită premierul Vlad Filat, comisarul european pentru extindere şi bună vecinătate Stefan Fule şi oficialii preşedinţiei ungare a Uniunii au spus că luna aceasta s-ar putea stabili calendarul negocierii acordului de liber schimb între Moldova şi Uniunea Europeană. Acesta ar fi ultimul pas înainte ca Moldova să se asocieze la Uniune. Comisarul Fule şi alţi demnitari europeni au spus că reformele din Moldova sunt rapide şi încununate de succes şi au îndemnat Chişinăul să le continue.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, jurnalistul Ernest Vardanean a mărturisit că vestea eliberării sale l-a luat prin suprindere. Iată ce ne-a declarat jurnalistul la scurt timp după eliberarea din detenţie.


Dialoguri transnistrene



Ernest Vardanean: „Am aflat că voi fi eliberat cu două ore în urmă. Gardienii au venit pe neprins de veste si mi-au zis sa-mi adun lucrurile pentru ca sunt liber. Ulterior am aflat despre decretul lui Smirnov. Nu m-am aşteptat la un deznodămînt atât de vertiginos. Sunt în continuare şocat. Nu-mi vine sa cred, dar sunt bucuros că sunt acasă, cu copii mei iubiţi, cu familia. Nu-mi fac nici un plan deocamdată. Mai am nevoie de un timp pentru adaptare.”

Ernest Vardanean ne-a mai spus că a ascultat seară de seară postul nostru de radio şi a ţinut să ne mulţumească pentru sprijin:

Ernest Vardanean
Ernest Vardanean
: „Mulţumesc frumos pentru sprijinul şi atenţia Dvs. Am ascultat aproape în fiecare seară Europa Liberă şi m-am bucurat foarte mult pentru că m-aţi sprijinit atît de mult, şi atît de intens şi atît de sincer.”

Ernest Vardanean a fost arestat pe 7 aprilie 2010 de securitatea transnistreană şi condamnat ulterior de Curtea supremă din Tiraspol la 15 închisoare cu regim sever pentru spionaj în favoarea Chişinăului. Jurnalistul s-a autodenunţat la o lună după arestare, într-o apariţie la televiziunea oficială din stânga Nistrului. Însă rudele lui Ernest, autorităţile moldovene, la fel ca şi mai multe organizaţii internaţionale au spus că mărturia i-a fost smulsă sub presiune.

Liliana Barbăroşie a stat de vorbă cu jurnalistul Ernest Vardanean, întrebându-l pentru început cum au trecut pentru el cele aproape 400 de zile de detenţie.

Ernest Vardanean
: „În primul rând trebuie de spus, că n-am avut de suferit careva agresări fizice, careva abuzuri fizice. În ceea ce priveşte starea mea morală şi psihologică a fost foarte grea, am fost separat de familia mea. N-am văzut copiii, n-am avut posibilitate să trăiesc aşa cum am trăit mai înainte. Din acest punct de vedere starea mea a fost foarte, foarte gravă. Şi lipsa de libertate înseamnă foarte mult pentru mine, pentru că noţiunea de libertate pentru mine înseamnă foarte, foarte mult. Înseamnă libertatea sufletului, libertatea activităţii mele obişnuite, libertatea familială. Eram lipsit de toate aceste lucruri, de aceea am fost foarte nervos. Şi de aceea am obţinut maladia asta cardiacă, aritmia. O aritmie cronică, care riscă să se transforme în cardiomiopatie şi pe urmă într-un infarct, chiar.”

Europa Liberă: Deci, să înţelegem că aţi avut acces la medici acolo?

Ernest Vardanean: „Da, da.”

Europa Liberă: Dar comunicarea cu familia în toată perioada asta cum vi s-a asigurat?

Ernest Vardanean: „Înainte de procesul judiciar am avut întâlniri cu familia destul de regulat, de două ori pe lună. Iar când a început procesul judiciar nu am avut nici o întâlnire. Şi după condamnare, şi în timpul aflării în penitenciar am avut trei întâlniri cu familia mea – două întâlniri de lungă durată şi o întâlnire de o oră cu soţia mea. Şi atât.”

Europa Liberă: În toată perioada asta, ceea ce invocau cel mai des organizaţiile internaţionale era că sunteţi lipsit de o apărare eficientă. Aţi avut un avocat? Cum v-a apărat?

Ernest Vardanean: „Avocatul meu de stat a fost destul de profesionist, dar problema a fost, că el n-a avut dreptul să vorbească despre dosarul meu penal cu rudele mele, sau cu societatea. Adică nu a avut dreptul să acorde interviuri. Trebuia să-şi dea seama de ce am fost închis şi avocatul meu nu a avut dreptul să spună chiar un cuvânt.”

Europa Liberă: În perioada asta aţi fost vizitat de reprezentanţii unor instituţii internaţionale? Aţi simţit sprijinul lor?

Ernest Vardanean
: „De două ori m-a vizitat domnul Filip Ramler, o dată m-a vizitat domnul Kalman Mizsei. Dacă sincer să vă spun, n-am simţit aşa o susţinere fermă, continuă. Mi-a părut puţin că am avut pur şi simplu nişte întrevederei, cum se zice în limba rusă, „dlea galociki”. Adică insuficiente.”

Europa Liberă: Totuşi, aţi fost eliberat. Credeţi că e meritul cui, în primul rând?

Ernest Vardanean: „În primul rând este meritul lui Katolicosul tuturor armenilor Karekin al II-lea, Patriarhului Rusiei, Kiril, şi episcopului de Tiraspol şi Dubăsari, Sava. Pentru că anume ei au organizat un proces foarte, foarte serios în ceea ce priveşte adresarea scrisorilor domnului Igor Smirnov. Şi eu cred, că anume aceste scrisori au avut o mare influenţă. În primul rând, asta este. Dar ştiu eu că m-au susţinut pe mine şi ambasadori – al Statelor Unite, ambasadorul Marii Britanie, ambasadorul Germaniei, reprezentanţii mai multor organizaţii obşteşti şi internaţionale ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Nu ştiu dacă pot să vă întreb, dar încerc, totuşi. Ce aţi simţit atunci, când a trebuit să recunoaşteţi, că sunteţi spion?

Ernest Vardanean: „Fără comentarii, vă rog frumos.”

Europa Liberă: De acum încolo ce vă propuneţi să faceţi? Aveţi vreo perspectivă de viitor?

Ernest Vardanean: „Încă nu m-am gândit la acest subiect. Trebuie să mă odihnesc puţin şi trebuie să ne gândim toţi împreună ce să facem mai departe.” “Deocamdată stau la Tiraspol. Pe urmă vom vedea ce o să facem.”

*
Militantul pentru drepturile omului în Transnistria, avocatul Stepan Popovski crede că aşa-numita graţiere a lui Ernest Vardanean confirma o dată în plus că acuzaţiile şi condamnarea jurnalistului au fost nedrepte.

Stepan Popovski: “Puterea însăşi înţelege ilegalitatea întregului proces. Şi acum ea prezintă graţierea ca pe un mare gest de umanitate, de bunăvoinţă, acoperind astfel ilegalitatea”.

Preşedintele PromoLex, Ion Manole, a cărui organizaţie cu sediul la Chişinău acordă asistenţă juridică familiei lui Vardanean, a declarat Europei Libere că cererea sa depusă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului ar trebui să rămână pe rol:

Ion Manole: „Nu cred că-şi va retrage această cerere. Dacă aş fi în locul lui, n-aş face-o. Faptul că a fost eliberat încă nu înseamnă că drepturile sale nu au fost încălcate şi că nu i s-au adus prejudicii”.

Decizia însă îi va aparţine lui Ernest Vardanean, a adăugat Ion Manole.

Printre cei care au iniţiat o campanie puternică de susţinere a jurnalistului în Parlamentul European este şi europarlamentarul român Traian Ungureanu, căruia postul nostru de radio i-a solicitat un comentariu.

Traian Ungureanu
Traian Ungureanu
: „Decretele lui Smirnov trec uşor, dar nu apar niciodată din senin, degeaba. Şi cred, că lucrul cel mai important, într-adevăr, după ce salutăm eliberarea lui Vardanean, un om nevinovat, e să ne gândim la motivele, care au putut să-l facă pe Igor Smirnov să aibă această „criză” de generozitate.

Nu e nimic nevinovat în gestul lui Smirnov, deşi desigur că Smirnov a invocat Ziua presei. Dar asta e o arie, care nu i se potriveşte unui om ca Smirnov. Mult mai credibile sunt elementele, care ne vorbesc de câtva timp, de când relaţiile lui Smirnov cu protectorul rus, cu structurile ruse nu mai sunt ce erau odată. Temperatura a scăzut, relaţiile sunt mai reci.

Rusia se simte poate mai interesată de un nou lider în Transnistria. De un om mai modern, mai pliabil, mai activ şi nu de figura, desigur, învechită a lui Igor Smirnov. Asta este pricina, care vine dinspre Rusia.

Nici dinspre Moldova lucrurile nu arată mai bine pentru Smirnov, pentru că Moldova devine o ţară tot mai europeană, o ţară tot mai apropiată de Europa şi evident o ţară tot mai inaccesibilă pentru Igor Smirnov. Evenimentele, care aduc Moldova mai aproape de Uniunea Europeană, se ţin lanţ, vin periodic, semnarea acordului de asociere este inevitabil, Moldova a intrat decurând într-o structură nouă, e vorba de Euronest, o adunare parlamentară, care aduce ceva un loc în Uniunea Europeană şi cinci state de pe graniţa de est a Uniunii Europene, între care şi Moldova.

Prin urmare, pentru Smirnov lumea se îngustează, din câte se vede. Şi mai ales tot pentru Smirnov problema centrului de sprijin, a protecţiei politice devine, aş zice, tot mai acută. Asta cred că explică destul de mult din gestul lui Igor Smirnov.”

*
Libertatea presei în lume se află la cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani, iar numai unul din şase cetăţeni trăieşte astăzi într-o ţară cu presă liberă şi independentă. Este concluzia raportului organizaţiei Freedom House. Studiul arată că în ultimul an s-au înregistrat regrese în libertatea presei în ţări ca Egipt, Turcia şi Ucraina. Pe lista ţărilor care îngrădesc cel mai mult libertatea presei se află Belarus, Turkmenistan, Uzbekistan, Iran, Mianmar, Cuba, Guineea Ecuatorială, Eritreea, Libia şi Coreea de Nord. În raport se spune că în aceste ţări „presa independentă este inexistentă sau aproape incapabilă să funcţioneze”, iar presa oficială operează ca simplu purtător de cuvânt al puterii. Potrivit raportului Freedom House, situaţia presei din Moldova, în ultimul an, s-a ameliorat.

Câtă libertate de expresie există în stânga Nistrului? - am încercat să aflăm de la locuitori de rând ai regiunii.

„Cred că în jumătate din cât ar trebui să fie. Depinde ce înţelegem prin libertatea cuvântului. La noi lumea se teme să vorbească despre politică … În principal, în politică nu avem libertatea cuvântului. Oamenii vorbesc, însă după asta sunt ameninţaţi. În rest, poate că există libertate, dar nu se manifestă chiar în toate”.

„În general, cred că noi putem să ne exprimăm opinia. Eu n-am auzit ca cineva să fie pedepsit din cauza că şi-a exprimat părerea. La noi apar ziare ale mai multor partide, fiecare cu propria sa poziţie. Şi eu cred că la noi, în general, îţi poţi exprima liber de liber gândurile, viziunile în presă. Din ziarele transnistrene îmi place Profsoiuznîe Vesti, citesc cu plăcere şi Dnestrovskaia Pravda, Pridnestrovie. Din ziarele centrale prefer Komsomolskaia Pravda, Argumentî i Faktî. Şi, desigur, urmăresc neapărat programul Vremea cu care am fost deprinşi şi fără de care nu putem”.

„Referitor la libertatea cuvântului, fiecare o înţelege în felul său. Dacă privim la diversitatea instituţiilor mass-media din Transnistria, eu cred că la noi există libertatea cuvântului. Cine se află în spatele acestora şi în ce direcţie sunt angajate – este o altă chestiune. Însă nu putem să zicem că la avem un regim totalitar care interzice, spre exemplu, să apară decât ziarul Pravda, şi atât. O anumită libertate există. Mică, dar există”.

„Cred că libertatea nu e îngrădită. Pur şi simplu, oamenii au pierdut interesul faţă de presă. Nu-ţi mai vine să cumperi nici ziare, nici reviste. Scriu lucruri pe care apoi le dezmint. E decepţionant”.

„Presa a funcţionat, în general, şi va continua să activeze la comandă. Cred că aşa este în orice stat – democratic, comunist, - presa execută comenzile puterii. Eu aşa cred. Internetul parcă e mai liber, deşi Medvedev sau Putin sugera că vor cenzura şi internetul. În rest, totul e cumpărat”.

„Vă spun sincer, în Transnistria noastră libertatea cuvântului e parţială. Fiecare luare de cuvânt este controlată. Presa este şi ea controlată destul de bine.

„Totuşi există anumite restricţii. Eu simt că şi tineretul nostru are un comportament cumva forţat, constrâns”.

Radu Benea: opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG