Linkuri accesibilitate

10.05 - Chișinău: Reacții la admiterea R. Moldova în OMC


Programul de guvernare conţine mai multe prevederi care ne îngrijorează: controlul preţurilor la bunurile sociale, introducerea de restricţii la comerţ pentru a proteja producătorul local, de anumite preferinţe în agricultură, de o posibilă reintroducere a facilităţilor la energia electrică şi de restabilirea monopolurilor la tutun şi alcool.


10 mai 2001

Ora Moldovei


Reacții la admiterea R. Moldova în OMC.


Dan Ionescu: Admiterea Republicii Moldova în Organizaţia Mondială a Comerţului a fost percepută la Chişinău ca un semnal pozitiv pentru relaţiile economice externe ale ţării. Mult mai puţin optimistă este, însă, viziunea pe care Fondul Monetar Internaţional o are asupra cooperării cu Republica Moldova. Acest lucru reiesă şi din următorul interviu, pe care reprezentantul permanent al Fondului Monetar Internaţional la Chişinău, Hasan Al Atrash l-a acordat corespondentei noastre, Lina Grîu.

Reprezentantul permanent la Chişinău al Fondului Monetar Internaţional, Hasan Al Atrash consideră, că relaţiile instituţiei pe care o reprezintă cu Republica Moldova trec în prezent printr-un moment critic. Aceasta deoarece mai multe puncte din programul noului Guvern vin în contradicţie cu prevederile conţinute în Memorandumul, semnat cu Fondul Monetar Internaţional la sfârşitul anului trecut.

Hasan Al Atrash susţine, că mesajul public al noii guvernări este unul contradictoriu şi, în consecinţă, derutant. Şi din acest motiv FMI va aştepta să vadă primele acţiuni concrete, pentru a decide dacă va continua sau nu creditarea Republicii Moldova. Vizita Misiunii Fondului Monetar la Chişinău, încheiată recent, nu s-a soldat cu alocarea următoarei tranşe din creditul pentru reducerea sărăciei, pe motiv că, din cauza dizolvării organului legislativ, Moldova nu a respectat câteva condiţii legate de adoptarea unor legi.

Şeful Misiunii FMI, Richard Hass, nu a făcut declaraţii tranşante în sensul întreruperii relaţiilor cu Republica Moldova. Cu toate acestea, cea de a treia tranşă de credit, de 12 milioane de dolari, nu va veni în termen, iar decizia despre posibilitatea alocării următoarei tranşe ar putea fi luată de o misiune a FMI, care va veni la momentul, când Guvernul, format de majoritatea comunistă, îşi va formula disponibilitatea de a respecta angajamentele bilaterale.

Într-un interviu, acordat astăzi postului nostru de radio, reprezentantul permanent al FMI la Chişinău, Hasan Al Atrash, a spus, că definitorii pentru relaţiile cu organismele financiare internaţionale şi cu alţi creditori occidentali vor fi acţiunile întreprinse de Guvern în următoarele câteva săptămâni şi luni. În funcţie de acestea se va decide continuarea sau suspendarea creditării externe a Republicii Moldova.

Hasan Al Atrash: „În opinia mea, în prezent relaţiile dintre Republica Moldova şi FMI trec printr-un moment critic. Deocamdată nu putem susţine, că programul de creditare a fost întrerupt. Obiectivul Misiunii încheiate recent a fost mai mult de a face cunoştinţă cu noua conducere. În plus, la acel moment nu erau constituite toate structurile Executivului şi de aceea am avut prea puţine discuţii tehnice. Întâlnirile pe care le-am avut cu oficialităţile moldovene au fost foarte productive, iar programul noului Guvern conţine mai multe momente pozitive. Un accent mult mai mare e pus pe lupta cu corupţia şi contrabanda, menţinerea unei inflaţii joase, îmbunătăţirea sistemului fiscal, eliminarea fondurilor extrabugetare, şi altele.

Totuşi, programul de guvernare conţine mai multe prevederi, care ne îngrijorează, care vin în contradicţie cu Memorandumul semnat. De exemplu, se vorbeşte despre controlul preţurilor la bunurile sociale, introducerea de restricţii la comerţ pentru a proteja producătorul local, de anumite preferinţe în agricultură, de o posibilă reintroducere a facilităţilor la energia electrică şi de restabilirea monopolurilor la tutun şi alcool.

De aceea acum trebuie să aşteptăm, pentru a vedea ce va face Guvernul în aceste domenii.”

L-am întrebat pe Hasan Al Atrash dacă Fondul Monetar este dispus să facă unele cedări, sau va insista în continuare asupra respectării integrale a prevederilor din Memorandum?

Hasan Al Atrash:
„Pe de o parte, oficialii ne-au declarat că vor realiza Memorandumul. Pe de altă parte, au spus că vor activa în baza programului Guvernului, care nu corespunde întru totul înţelegerilor noastre şi despre care nici nu ştim măcar cine este autorul. Dacă Executivul îşi va asuma responsabilitatea pentru implementarea Memorandumului, următoarea Misiune a FMI va veni foarte curând şi vom putea vorbi despre alocarea următoarei tranşe de credit. Dar dacă se va menţine intenţia de a se introduce monopoluri şi a stopa procesul de privatizare, sau de a recurge la nişte măsuri populiste, cu toate că nu există finanţare pentru aşa ceva, nu vom putea relua creditarea.

Întâlnirile pe care le-am avut au fost foarte bune, dar în presă citim despre anumite intenţii ale Guvernului, care ne îngrijorează. Deaceea nu ştim exact, care sunt adevăratele intenţii şi în ce direcţie se va merge. Ideea este, că noi suntem gata să conlucrăm cu Republica Moldova, dar pentru început trebuie să vedem care vor fi totuşi politicile promovate. Dacă Guvernul nu va avea o politică adecvată, aceasta va afecta relaţiile pe o perioadă mai lungă şi nu doar cu Fondul Monetar. Odată cu sistarea creditelor din partea Fondului, este întreruptă şi orice altă creditare externă, astfel încât se poate ajunge foarte uşor la situaţia, în care până la sfârşitul anului Republica Moldova nu va mai primi nici un fel de finanţare externă.”

L-am întrebat pe Hasan Al Atrash, care ar putea fi indicatorii macroeconomici la sfârşitul anului, în cazul în care creditarea nu va fi reluată? Reamintim că Legea bugetului pentru 2001 prevede o creştere a Produsului Intern Brut cu cinci la sută, o creştere a inflaţiei cu 10 la sută şi un deficit bugetar de 1,5 la sută.

Hasan Al Atrash:
„Fără a mă referi la cifre concrete, pot spune doar că în lipsa finanţării externe bugetul va trebui revăzut drastic şi o bună parte din cheltuieli va fi redusă. Am citit mult în presă despre faptul, că se va examina posibilitatea majorării cheltuielilor în unele sectoare şi vreau să atenţionez asupra faptului, că sunt două momente de care trebuie să se ţină cont în astfel de situaţii: în primul rând, existenţa surselor de finanţare.

Contractarea de credite de la Banca Naţională nu este o soluţie şi va duce la creşterea bruscă a inflaţiei şi la deprecierea leului. Altfel Guvernul va acumula noi restanţe la salarii şi pensii. Încă un aspect este distribuirea optimă a cheltuielilor în aşa fel, încât banii să ajungă într-adevăr la categoriile cele mai sărace.”

L-am întrebat pe Hasan Al Atrash, dacă Moldova va putea să obţină restructurarea datoriei externe prin Clubul de la Paris în cazul întreruperii relaţiilor cu FMI?

Hasan Al Atrash: „De obicei, prima întrebare, pe care o pune Secretariatul Clubului de la Paris, este dacă ţara respectivă are un program cu Fondul Monetar. De obicei, restructurarea nu este posibilă fără acest program.”

Reamintim, că în următoprii doi ani Republica Moldova va trebui să aloce peste 50 la sută din veniturile bugetare pentru onorarea angajamentelor externe ajunse la scadenţă. L-am rugat pe reprezentantul FMI să-şi expună opinia pe marginea recentei declaraţii a preşedintelui moldovean, liderului comunist Vladimir Voronin, potrivit căreia principiile de conlucrare cu organismele financiare internaţionale ar trebui revăzute, deoarece sistemul actual şi-a demonstrat ineficienţa.

Hasan Al Atrash:
„Salut interesul preşedintelui de a colabora în continuare cu Fondul Monetar şi Banca Mondială. Cred că deja am început să lucrăm altfel, decât în trecut. Pentru moment, Memorandumul continuă să rămână documentul definitoriu pentru relaţiile cu Republica Moldova.”

Hasan Al Atrash a atras atenţia şi de această dată asupra existenţei în Republica Moldova a unui mediu nefavorabil pentru investiţiile străine, date fiind proporţiile fenomenului corupţiei. Interesul scăzut din partea investitorilor externi se datorează şi tratamentului la care sunt supuşi investitorii, care au venit deja în Moldova, cum ar fi compania spaniolă Union Fenosa.

Rezidentul FMI a criticat intenţia noii conduceri de a concesiona cele două RED-uri din Nordul Republicii Moldova către compania rusească Itera. „Trebuie să continuăm cu privatizarea în mod deschis şi transparent, pentru ca banii să vină la buget şi nu la reducerea unor datorii suspecte”, a spus Al Atrash.

În altă ordine de idei, rezidentul FMI a salutat aderarea Republicii Moldova la Organizaţia Mondială a Comerţului, fapt care, în opinia sa, va duce la o creştere a exporturilor şi a investiţiilor străine. „Ţările mari nu vor mai putea folosi comerţul ca instrument împotriva Moldovei”, a spus Hasan Al Atrash. Reamintim, că în prezent cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova este Federaţia Rusă.

Din Chişinău, Lina Grîu, pentru Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG