Linkuri accesibilitate

Despre năzuințe și obstacole spre Europa cu Alexandra și Haralambie Batog, Vasile Bumacov și Iulian Ciocan.



Potrivit unei cercetări sociologice, dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum privind integrarea Moldovei în Uniunea Europeană, 62 % dintre intervievaţi ar vota pentru aderarea ţării la comunitatea europeană. În aprilie 2008, potrivit barometrului opiniei publice, pentru integrarea europeană optau 71 % dintre moldoveni. De ce este în creştere acest euroscepticism?

Creşterea procentului de respondenţi reticenţi faţă de aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, după cum arată recentul barometru de opinie publică, a devenit obiectul învinuirilor, pe care PCRM le adresează liberal-democraţilor. Drept argument, actuala opoziţie comunistă speculează cu cele nouă procente dintre respondenţi, care ipotetic s-ar opune aderării la clubul statelor europene.

Totuşi, lipsesc dovezile credibile, care să demonstreze în ce mod actuala guvernare ar fi compromis integrarea europeană. Dimpotrivă, Chişinăul este apreciat înalt de partenerii occidentali. Odată cu instaurarea acestei guvernări, a fost înfiinţat grupul informal de prieteni ai Republicii Moldova, alcătuit din state europene sincer interesate de progresarea parcursului european al Moldovei. Eurooptimiştii, versus eurosceptici – o experienţă unică pentru oamenii din mediul rural.

- „Ca să trăim bine, nu este obligatoriu să intrăm în Europa.”
- „Ce se face? Se dă credite, se dau granturile astea, care tot înapoi se întorc, pentru că majoritatea lucrează specialiştii de la dânşii.”
- „Ceea ce pot autorităţile de Bruxelles să contribuie, e să facă nişte investiţii, dar o să le facă atâta timp, cât o să vadă că se merită şi că nu o să fie cheltuite înzadar, în moduri corupte.”
- „Uniunea Europeană? O tendinţă din domeniul fantastic.”
- „Mie mi se pare că nimic nu mai câştigăm. Proştii noştri lucrează acolo şi lucrează, da să fost aici şi să lucrat, nu tot aşa aveam? Aici în Moldova să lucrăm, da în Europa ce, să fim robi?”
- „Până mentalitatea noastră nu o să devină europeană, noi încă mult timp avem de parcurs. Dacă peste 20 de ani nu ne vom integra, peste 50 precis.”

Europa Liberă: În ce măsură pui miză pe actuala guvernare, că ar putea să apropie Moldova de standardele UE?

- „Sunt multe partide şi nu există o unitate şi o coeziune în tot ceea ce fac.”
- „Nicto nam nicevo ne dast. Nado rabotati, podîmati economicu.”
- „Pentru UE noi nu suntem decât două milioane de oameni, forţă de muncă ieftină şi probabil o nouă piaţă de desfacere a produselor lor.”
- „De ce eu să mă amăgesc singur pe mine? Adică, eu mă ocup cu businessul şi văd nişte lucruri, pe care le fac cu Rusia, cu Europa, cu România îndeobşte e foarte greu de făcut businessul. Cu italienii şi numai cu ei. Sunt mic antreprenor.”

Europa Liberă: Şi cum e să-ţi dezvolţi o afacere în Moldova?

- „E greu, pentru că nu este suport stabil din partea Guvernului, sunt multe bariere, multă birocraţie. Suntem restricţionaţi să avem libera creaţie în domeniul afacerilor.”

Europa Liberă: Cine are nevoie - Republica Moldova de Uniunea Europeană? Sau Bruxelles-ul de Republica Moldova?

- „Mai mult Moldova de UE.”

Europa Liberă: De ce?

- „Ca să ne schimbăm spre bine, să trăim mai bine. E foarte greu să schimbi mentalitatea unei întregi naţiuni, ca să o aduci pe calea cea bună şi pe o dezvoltare şi o prosperare atât economică, dar şi culturală.”

Europa Liberă: Câţi ani crezi că-i trebuie Moldovei să ajungă în UE?

- „Minim 15.”

Europa Liberă: Pesimist? Realist?

- „Realist. Realist-optimist.”
- „Sunt totuşi optimist, nu chiar văd totul în negru.”

*

Despre cum se promovează o gândire europeană şi despre popularizarea fenomenului Uniunea Europeană şi în acelaşi
Alexandra și Haralambie Batog
timp despre cum este informată populaţia asupra beneficiilor, aduse de către aceasta, am vorbit cu familia Batog. Alexandra este bugetară, Haralambie reprezintă mediul de afaceri.

Haralambie Batog: „Eu fac parte din categoria euro-optimiştilor, pentru că mult am aşteptat, pentru că trecutul nostru strâmtorat, înnăbuşit nu poate să continue la nesfârşit.”

Europa Liberă: Ziceţi că mult am aşteptat. Trebuie să aşteptăm? Sau trebuie să aducem totuşi Europa în Moldova?

Haralambie Batog:
„Trebuie să aducem Europa, dar împreună cu europenii. Trebuie să implementăm standarde europene, dar trebuie ca Guvernul lucrul ăsta să-l facă, având proiecte, programe. Europa este un model, pe când noi am avut o viaţă ruptă de Europa. Noi nici nu ştim modelul cela european.”

Europa Liberă: Care e diferenţa dintre URSS şi UE?

Haralambie Batog:
„Ooo...”

Europa Liberă: Acuşi răspundeţi la întrebare. Ia răspundeţi Dumneavoastră, sunteţi eurosceptică? Euro-optimistă?

Alexandra Batog:
„Deja sunt o europeană, pentru că familia
Alexandra Batog
noastră a primit cetăţenia română şi noi deja făcând prima vizită în Europa am văzut că suntem parte de acolo. Rămâne doar să ajungem acolo. Diferenţa e mare. Mă gândesc, că ar trebui să începem cu funcţionarii publici, care sunt mulţi la număr. Poate dacă nu ar fi acolo, treaba ar merge mai bine. Dar începem fiecare cu poarta lui, cu ograda lui, cu amenajări, cu cultura. Avem toate şansele de a fi acolo.”

Europa Liberă: Dar să vorbim despre această diferenţă între două uniuni – fosta Uniune Sovietică şi Uniunea Europeană. Care sunt diferenţele?

Alexandra Batog:
„Uniunea Sovietică era creată ca stat, Uniunea Europeană este ca o ţară pentru populaţie.”

Haralambie Batog
Haralambie Batog:
„Diferenţa dintre Uniunea Sovietică şi Uniunea Europeană este că Uniunea Sovietică era un produs artificial.”

Europa Liberă: Domnule Batog, Dumneavoastră reprezentaţi mediul de afaceri. Pentru un businessman e o necesitate ca ţara să ajungă în UE? Moldova să fie membră a Uniunii Europene? Sau totuşi când vorbim că acolo va trebui de respectat legea, nu vei putea da ciubuc nimănui. Prin mită, prin corupţie nu rezolvi nici o problemă, ci numai respectând buchia legii.

Haralambie Batog:
„Noi suntem puţin informaţi despre viaţa economică. Noi ştim despre inflaţia de acolo, noi ştim că este necesar de a subsida guverne, cum ar fi din Portugalia, Grecia.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, ca om de afaceri, vă doriţi piaţa Uniunii Europene?

Haralambie Batog:
„Noi n-o cunoaştem. Despre ea nouă puţin ni se vorbeşte. Noi nu ştim legile acelei pieţi. Puţin ni se vorbeşte despre reguli, despre impozitele celea de acolo. Deşi eu când am fost ca persoană fizică, am văzut că lumea ştie că va trebui să plătească impozite. Şi el gândeşte să câştige mai mult, ştiind cât trebuie să plătească.”

Alexandra Batog: „E important, că acolo legea lucrează pentru toţi. Asta e momentul atractiv. Şi pentru un funcţionar, şi pentru un ministru, şi pentru un cetăţean de rând. Şi e atractiv pentru că sunt investiţii. Lângă drumurile calitative se dezvoltă micul business. La noi practic nu există pătura cea mijlocie de oameni avuţi. Asta e marea problemă, că atunci oamenii când majoritate sunt săraci, ei nu sunt liberi de a gândi. Şi atunci când nu eşti liber în gândire, atunci eşti
încătuşat şi nu-ţi doreşti nimic. Pentru că noi ne-am săturat a ajunge undeva prin a da mită, sau prin a proteja pe cineva. Şi nu numai vorbind de un doctor, de un profesor, de un vameş. Toţi trebuie să fie în faţa legii egali. Atunci va fi bine.”

Haralambie Batog:
„Acolo businessmenii, oricare cetăţean poate să-şi ia credite cu un procent foarte scăzut. Aici noi nu putem ca să demarăm procesul economic, deaceea şi sărăcia asta continuă.”

Europa Liberă: Dar pentru că aveţi rude la muncă în spaţiul Uniunii Europene, cine sunt mai eurooptimişti, ei sau Dumneavoastră?

Haralambie Batog:
„Îi văd pe dânşii prinşi în multe
Eu aş dori ca Guvernul nostru să schimbe, cu un ritm mai dezvoltat.
afaceri.”

Alexandra Batog: „Ei deja sunt europeni. Pentru dânşii nici nu există altceva. Noi suntem cu sufletul şi cu aşteptarea. Ritmul lor este mai energic.”

Haralambie Batog:
„Ritmul lor este mai sporit, noi suntem aşa, într-o delăsare, mai moldoveni, pentru că noi suntem cumva târâţi într-o parte. Problemele astea din stânga Nistrului ne afectează, ritmul ăsta de reforme, Guvernul nu se mişcă, nu ştiu, nimeni nu sparge aşa-zisa direcţia asta spre Europa. Eu aş dori ca Guvernul nostru să schimbe, cu un ritm mai dezvoltat. Lumea ar susţine conducerea, sigur că toţi ar începe într-o direcţie, pentru că asta mobilizează oamenii. Le dă un imbold. Ei ştiu ce să facă. Şi atunci ei ca o armată întreagă încep să meargă într-o direcţie.”

*

După proclamarea independenţei din 1991 guvernele au urmărit integrarea Moldovei în structurile europene şi au tot vorbit despre nevoia înfăptuirii reformelor necesare tranziţiei la democraţie şi la economia de piaţă. Dintre acestea unele guverne au dovedit o voinţă politică mai redusă, sau o capacitate administrativă mai mică în implementarea unor reforme radicale, nepopulare. Este opinia ministrului Agriculturii, Vasile Bumacov.

Vasile Bumacov, ministrul agriculturii
Vasile Bumacov:
„Trebuie să facem reforme, trebuie să introducem standarde europene, trebuie să jertfim cu unele lucruri, dar în schimb vom avea acces la piaţa europeană, vom avea acces la finanţări europene, vom fi în rând cu lumea. Dar pentru aceasta este necesar ca noi să suferim unele terapii de şoc. În Europa, ţările care au acceptat terapia de şoc au reuşit mai mult ca toţi.”

Europa Liberă: Şi de ce se tem guvernele Republicii Moldova de această terapie de şoc, de aceste reforme?

Vasile Bumacov:
„Atunci când este un guvern stabil pe patru
Atunci când avem un guvern pe un an de zile, când este vorba de alegeri, cum poţi să faci o reformă serioasă?
ani, vine şi spune: oameni buni, trebuie să facem aceste reforme. Şi se încep aceste reforme. Se fac. Oamenii iritaţi, enervaţi, nemulţumiţi. Dar trece un an, se mai liniştesc. Al treilea an oamenii au foloase din aceste reforme, oamenii conştientizează că s-a făcut un pas important pentru ţară şi atunci toţi spun: da, suntem pe calea cea dreaptă, facem lucruri bune.

Atunci când avem un guvern pe un an de zile, când este vorba de alegeri, cum poţi să faci o reformă serioasă? Atunci când ai un mandat de un an sau de doi ani de zile este imposibil, fiindcă imediat se întorc acele forţe, nici nu ştiu cum să le numnesc. Iată, cei care şi-au bătut joc de ţăranii noştri, de cei care au fost motorul economiei, de cei care au fost mândria noastră, au fost chinuiţi, schingiuţi, împuşcaţi, duşi în Siberia. Şi astăzi, toţi acei, care au făcut aceste lucruri, nepoţii lor, copiii celora care au făcut aceste crime, sunt ca ciocanul, ca măciuca de-asupra capului acestui popor. Şi noi nu putem să ne descurcăm în această situaţie. Este un lucru straniu, pe care europenii nu-l înţeleg. Şi eu cred că nici noi nu-l înţelegem – ce s-a întâmplat cu noi?”

Europa Liberă: De ce în ultimul timp apare şi un pic de euro-scepticism în rândul populaţiei din Moldova? În deosebi în mediul rural.

Vasile Bumacov:
„Am avut o perioadă când s-a simulat
S-a vorbit opt ani că mergem în Europa, dar s-a făcut invers.
dorinţa de a deveni membri ai Uniunii Europene, s-a tărăgănat acest lucru şi oamenii, evident, au pierdut încrederea în această posibilitate. S-a vorbit opt ani că mergem în Europa, dar s-a făcut invers. Noi nu am ajuns acolo, lumea a obosit. Trebuie să demonstrăm că astăzi suntem sinceri. Eu, ca ministru al Agriculturii, îmi doresc foarte mult acest lucru.”

Europa Liberă: Haideţi să vorbim şi despre avantajele pentru agricultura moldoveană în eventualitatea unei apropieri a Republicii Moldova de UE.

Vasile Bumacov:
„Avantajele sunt multiple. În primul rând agricultura trebuie să fie competitivă.”

Europa Liberă: Agricultura are cel mai mult de pierdut în eventualitatea unei aderări a Republicii Moldova la UE?

Vasile Bumacov:
„Agricultura are cel mai mult de câştigat.”

Europa Liberă: Păi nu s-au făcut investiţii în agricultură. Mai muncesc ţăranii cu sapa şi cu hârleţul. Parcelarea pământului.

Vasile Bumacov:
„Noi nu avem o agricultură, aşa cum Dumneavoastră o caracterizaţi. Agricultura este modernă în ţara noastră, dar agricultura are nevoie de pieţe stabile, de pieţe cu bani. Dumneavoastră ştiţi, că noi avem pieţe unde ducem producţia agricolă şi aşteptăm cu anii să recuperăm banii.”

Europa Liberă: Piaţa estică?

Vasile Bumacov:
„Piaţa estică, da, este condiţionată, nu este în bază de contract. Da, poate este temporar o piaţă bună, dar instabilă. Este influenţată politic uneori. Pentru Republica Moldova se poate deschide o piaţă de 500 milioane de consumatori, o piaţă civilizată, o piaţă cu bani, dar cu reguli foarte dure. Uniunea Europeană nu merge nici la un compromis. Siguranţa alimentelor este prioritatea numărul unu. În Uniunea Europeană sunt legi. De aceea noi trebuie să fim conştienţi de necesitatea implementării acestor reguli. Ele sunt dure, nu uşor de implementat. Dar aduc ulterior beneficii esenţiale.”

Europa Liberă: Domnule ministru, Dumneavoastră vă consideraţi un euro-entuziast? Un euro-realist?

Vasile Bumacov:
„Doamnă Valentina, am lucrat în toată lumea. Atât de mult mă mândresc că sunt european, atât de
mult îmi place Europa, atât de mult îmi doresc să fiu european. Atât de mult îmi dorec ca copiii, populaţia noastră să fie europeană. Nu este nimic mai frumos decât a fi european, dar nu este simplu.”

Europa Liberă: Acum e o şansă. O şansă, care dacă se ratează, moldovenii sunt sortiţi să rămână în spaţiul în care au existat veacuri.

Vasile Bumacov:
„Noi deja am ratat nu o dată, numai din cauza la unele principii, eu nu le pot comenta. Eu nu pot să spun ce s-a întâmplat cu populaţia Republicii Moldova, care nu conştientizează această şansă istorică. Uitaţi-vă, vecinii noştri cât de bine au prins această şansă. Consider că o ratare este un dezastru, dar ratarea dublă este o catastrofă. Dacă mai ratăm încă o dată acest lucru, noi putem să dezamăgim toţi europenii. Fiindcă nu poţi să-i lămureşti astăzi la un european, de ce Republica Moldova nu se poate determina.”

Europa Liberă: Şi cum îi explicaţi Dumneavoastră?

Vasile Bumacov:
„Noi avem astăzi o generaţie, care a crescut în minciună, care au fost prostiţi. Au rămas cei, care cu adevărat au crezut în acea şcolarizare sovietică mincinoasă, falsă.”

Europa Liberă: Domnule Bumacov, URSS a fost o uniune. Uniunea Europeană e tot o uniune. Care e diferenţa dintre aceste două uniuni?

Vasile Bumacov:
„Ha, bună ziua. Diferenţa este colosală. În Uniunea Sovietică au fost băgaţi cu de-a sila, în Uniunea Euroipeană vrem să intrăm cu de-a sila. Este o diferenţă colosală. În Uniunea Sovietică pe nimeni nu i-au întrebat. Au fost ocupaţi şi puşi acolo cu de-a sila. La poarta Uniunii Europene batem demult şi noi, şi alţii. Şi nu sunt acceptaţi, până nu respectă unele cerinţe, care ar permite acestui popor să se ridice la un nivel de civilizaţie, corespunzător principiilor europene.”

Europa Liberă: O ţară săracă are şanse să ajungă în UE?

Vasile Bumacov:
„Da, o ţară săracă are şanse să ajungă.”

Europa Liberă: Aşa cum e Republica Moldova?

Vasile Bumacov:
„Da. Poate să ajungă în UE, dar nu să declare că doreşte să devină membru al Uniunii Europene şi să facă jocurile în altă parte. Doar integrarea noastră europeană nu este contrapusă Moscovei. Rusia este partenerul nostru comercial foarte important. Noi nu dorim nici un rău nimănui. Dorim ca să ajungem în Uniunea Europeană nu mai târziu ca Rusia.”

Europa Liberă: Dar ar putea să se întâmple, ca Rusia să ajungă înaintea Republicii Moldova în UE?

Vasile Bumacov:
„Cea mai mare ruşine, care ne aşteaptă pe noi, este ca Rusia să devină membru al Uniunii Europene şi membru NATO înaintea Republicii Moldova. Cei, care astăzi spun: noi suntem mai din Est, mai din altă parte – marea ruşine poate să se întâmple a Moldovei, că cei pe care noi astăzi îi considerăm că nu sunt europeni şi vrem să fim aşa ca ei, să devină europeni înaintea noastră, să devină membri
europenii sunt foarte dezamăgiţi, când după alegeri, 40 la sută din populaţia Republicii Moldova se uită în trecut, se uită acolo, unde nu este nici un viitor.
NATO înaintea noastră. De aceea trebuie să fim acolo, unde este locul nostru. Doamnă Valentina, Europa niciodată nu ne-a refuzat finanţări. Opt ani de zile noi am putut accesa fonduri europen, noi am putut merge pe această cale. Dar europenii, cum să vă spun, ei cred vorbelor, dar mai mult cred faptelor. Trebuie să demonstrăm prin fapte că noi cu adevărat ne dorim.”

Europa Liberă: Dar clasa politică are această voinţă?

Vasile Bumacov:
„Eu nu cred că toată. Bun, şi europenii sunt foarte dezamăgiţi, când după alegeri, 40 la sută din populaţia Republicii Moldova se uită în trecut, se uită acolo, unde nu este nici un viitor. Cred că şi europenii aşteaptă această generaţie, care nu ştie ce se întâmplă şi ce să facă, să se mai liniştească.”

Europa Liberă: Să se potolească această nostalgie după trecut.

Vasile Bumacov:
„Eu nu înţeleg de ce este astăzi legată această nostalgie.”

Europa Liberă: Domnule ministru, câtă lume, care reprezintă mediul de afaceri, îşi doreşte această eurointegrare, din moment ce ştiu că acolo se respectă legea? Aici s-au învăţat să dea mită, să corupă, să nu respecte legea. Din mediul oamenilor de afaceri, toţi îşi doresc eurointegrarea?

Vasile Bumacov:
„Cei, care muncesc cinstit şi-o doresc cu adevărat, fiindcă acolo dispar foarte multe bariere. Corupţia nu se lichidează prin controale, prin structuri statale. Dacă nu este necesar ca să ai de primit 10 documente de la o structură, dar este nevoie de un document, sau două, deja de cinci ori s-a micşorat nivelul de corupţie.”

Europa Liberă: Dar moldovenii îşi aleg prea puţini parteneri occidentali. Mai degrabă preferă să-i aleagă pe cei din Est. De ce? Pentru că nu au bariere de limbă, în primul rând.

Vasile Bumacov:
„Păi da, hai să fim sinceri. Regulile în Vest sunt mai sigure. Cei, care au încălcat înţelegerea, contractul pot fi traşi la răspundere la sigur. Nu aşa cum uneori în Est, sau nu aşa cum în Republica Moldova. Când cei pe care-i prinzi că sunt corupţi în Ministerul Agriculturii şi-i dai afară din minister după toate regulile, şi judecata ţi-i aduce şi ţi-i pune. Şi el vine şi continuă şi mai agresiv să facă corupţie în minister. Noi avem foarte mult de lucru în acest domeniu.”

*
Euroentuziast? Eurosceptic? Euro-realist? Sau euroindiferent. Cum se consideră colegul nostru, scriitorul Iulian Ciocan?

Iulian Ciocan:
„Aştept să intrăm în Europa cu speranţă, dar bineînţeles că există şi nişte întrebări, la care nu am răspunsuri.”

Europa Liberă: Ca de exemplu?

Iulian Ciocan privitor ca la teatru
Iulian Ciocan:
„Ce se va întâmpla, în momentul în care vom intra, eu nu ştiu, privesc într-o perspectivă foarte îndepărtată lucrul ăsta pentru că e puţin probabil să intrăm foarte curând în Uniunea Europeană, dar o privim ca pe o ipoteză. Deci, ce se va întâmpla cu toţi moldovenii, care s-au învăţat să fie ocrotiţi de stat?”

Europa Liberă: Adică, să li se dea.

Iulian Ciocan:
„Da, să li se dea. Pentru că noi am parcurs o lungă perioadă aici, în care statul mereu ne-a bombardat cu sloganuri colectiviste şi în care politicienii mereu ne-au spus: votează-mă ca eu să te ajut, să-ţi întreţin tatăl bătrân, să am grijă de tine, să-ţi asiguri chestii din astea de ordin social, economic, o pensie ceva.”

Europa Liberă: Deci, îţi ofer toată bunăstarea.

Iulian Ciocan:
„Da, să te ajut. Şi atunci sigur, că lucrurile se pot complica, pentru că în momentul în care ai fost mereu învăţat să iai de la stat, ca statul să te ajute, te poţi pomeni în faţa unui cu totul alt tip de stat în momentul în care intri în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Poate de aceea unii dintre moldoveni nici nu-şi doresc această eurointegrare? Pentru că dacă e să cităm date din ultimul sondaj de opinie, se arată foarte clar, că pe timpul guvernării comuniste entuziasmul era mult mai mare. Acum e cu 10 procente în descreştere.

Iulian Ciocan:
„Da, bine, pe timpul guvernării comuniste, pericolele unei întoarceri în trecut erau mai mari şi atunci, probabil, de aici venea şi dorinţa de a evada în Europa, de a fi mai aproape de Europa. În momentul în care comuniştii au plecat de la putere, şi pericolul ăsta a dispărut, probabil, a început un recul.

Noi de fapt, trăim într-un spaţiu, în care lucrurile sunt foarte încurcate şi foarte amestecate. În primul rând, pentru că suntem o societate foarte eterogenă, formată din porţiuni, care nu prea comunică între ele. În acelaşi bloc poate să trăiască un fan al Uniunii Sovietice, un gastarbeiter, care se întoarce o dată la patru ani şi care vrea să-şi ia familia şi să plece pentru totdeauna în Europa, dar şi un gastarbeiter, care, deşi lucrează în Europa, urăşte capitaliştii pentru care munceşte. Deci, lucrurile sunt foarte complicate.”

Europa Liberă: Şi un alt gastarbeiter, care vine de la Moscova şi care mai crede, că URSS ar putea să fie refăcută.

Iulian Ciocan:
„Exact, vezi, după cum ai observat şi gastarbeiterii sunt foarte diferiţi. Pentru că o parte sunt plecaţi în Rusia, o parte sunt plecaţi în Europa şi atunci se păroduce şi între ei o falie cumva, o separare.

Euroscepticismul ăsta, care el cu siguranţă există aici la noi, el are de fapt două explicaţii. Una strict politică şi una economică. Adică, există într-adevăr nişte fani ai Uniunii Sovietice, care urăsc Occidentul, care urăsc tot ce vine dinspre Europa şi vor să fie cu Rusia. Şi atunci nici nu mai contează, eşti cu Rusia, sau cu Uniunea Sovietică. E important să fii în partea ceea estică. Dar există şi nişte oameni, care iată privesc lucrurile dintr-o perspectivă economică comodă, adică al unui stat din ăsta social-democrat, comunist, care cumva îţi crează iluzia unui ajutor.”

Europa Liberă: Iulian, în ultimul timp se vorbeşte tot mai mult şi se pune accentul pe nevoia promovării reformelor. Reforme economice, dar mai cu seamă reforme în domeniul justiţiei. Crezi că ar exista şi moldoveni, care se tem de integrarea în UE, pe motiv că acolo trebuie să respecţi buchia legii?

Iulian Ciocan:
„Întrebarea ta mi se pare îndreptăţită în mare
Iulian Ciocan sondînd Lumea Nouă
măsură, pentru că mulţi dintre noi s-au ciocnit de hibele, pe care le are sistemul judiciar. De fapt, am văzut că înşişi politicienii ne vorbesc despre carenţele, pe care le are sistemul judiciar. Dar, bine, nu trebuie să ne vorbească ei, pentru că mulţi dintre noi au avut de aface cu acest sistem judiciar imperfect, cu nişte oameni foarte rigizi. Şi se ştie, că e la fel de grav e să dai mită, nu numai să iai.

Am impresia că mulţi dintre noi am trăit ani de zile într-un sistem, în care erai obligat, sau îţi era mai confortabil să dai mită. Dând mită, practic, tu contribuiai la perpetuarea acestui sistem corupt, imperfect, păgubos. Şi asta se referă şi la justiţie. E un soi de comoditate de asta păguboasă, pe care unii nu vor s-o piardă.”

Europa Liberă: Cine ar trebui să ducă Moldova în UE?
Guvernanţii? Politicienii? Sau ar trebui să vrea omul de rând, firul ierbii?

Iulian Ciocan:
„Nici un fel de guvernare niciodată nu ne va duce în Uniunea Europeană şi exemplu îl avem chiar în faţă. 20 de ani aproape toate guvernările, inclusiv cea comunistă, ne-au dus la nivelul declaraţiilor şi sloganurilor în Europa. Deci, toţi ăştea ultimii 20 de ani noi ne-am tot integrat vertiginos în Europa. Guvernanţii mereu spuneau: mergem spre Euroipa, mergem spre Europa. N-am ajuns încă nicăieri. Şi nu vom ajunge nicăieri atâta timp cât simplii muritori nu-şi vor schimba mentalitatea şi obişnuinţele. Bănuiesc că depinde asta cumva şi de comportamentul politicienilor, dar doar într-o mică măsură.”

Europa Liberă: În concluzie – e gata cetăţeanul moldovean să accepte o terapie de şoc pentru a promova reformele şi pentru a ajunge în rând cu lumea?

Iulian Ciocan:
„Mă tem că nu, pentru că suntem prea tare înglodaţi încă în trecut. Eu nu sunt convins, că o terapie de şoc, de care ai pomenit aici, Valentina...”

Europa Liberă: Prin care au trecut mai toate statele, care au creat UE.

Iulian Ciocan:
„...o să provoace mare euforie aici.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG