Linkuri accesibilitate

Ministrul educaţiei recunoaşte că există restanţe mari şi dă asigurări că lucrurile se vor ameliora după adoptarea noului Cod al educaţiei


Ideea compatibilizării sistemului de învăţământ moldovenesc cu cel european a apărut în mediul academic mai demult. Paharul se pare ca l-a umplut „umilinta” suportata de cetăţenii moldoveni care s-au vazut nevoiţi să accepte munci necalificate în ţările în care au mers după cîştig pentru că diplomele universitare pe care le aveau nu aveau nicio valoare în Europa.

În mai 2005, in cadrul unei conferinţe din Norvegia, Republica Moldova a aderat oficial la procesul unificator al sistemelor de învăţământ europene, aşa zisa Convenţie de la Bologna, angajându-se totodată să-şi adapteze invatamantului universitar la exigentele celui European.

Dar viteza cu care s-a mişcat de atunci încoace a fost una „de melc”, aşa cum apreciază experţii, din varii motive – de la schimbarea prea frecventă a miniştrilor educaţiei - responsabilii numărul unu pentru realizarea măsurii - pînă la rezistenţa celor care consideră acest proces o povară pe umerii învăţământului moldovenesc.

Nici nu era de aşteptat ca diplomele universitare moldoveneşti să fie recunoscute de oricare ţară europeană în ziua în care ne-am declarat apartenenţa la aceste proces, crede Elvira Mocanu, studenta concomitent la două facultăţi ale unei universităţi din Chişinău. Dar totusi a trecut sufficient timp ca Republica Moldova barem să-şi fi armonizat învăţământul pe interior, de la o universitate la alta, de la o facultate la alta, astfel încît studenţii să poată cel puţin să-şi schimbe universitatea sau specializarea fără mari dificultăţi atunci cind decid s-o facă.

Elvira Mocanu: „Este o idee bună, dar la nivel de aplicare pentru R. Moldova este încă foarte mult de făcut. Este un sistem lacunar de fapt aici. Când am mers la facultate, mi s-a spus că prin sistemul acestor credite transferabile, voi putea merge oricând la altă universitate sau peste hotare, pentru că este un sistem general admis în mai multe ţari. Dar din practică, iată, colegele mele care au plecat peste hotare oricum dau diferenţe, pentru că aici este un sistem, acolo este altul. Şi beneficiul acesta cu creditele practic nu funcţionează. Nemaivorbind de universităţile noastre, care iarăşi, ar trebui să ia în considerare creditele, nu nota. Dar oricum trebuie să dai diferenţe la transferarea de la o facultate la alta, cu singura excepţie când este vorba de acelaşi număr de ore. În orice caz, eu, din postura de student, nu am deocamdată nici un beneficiu din acest sistem, dimpotrivă, doar durere de cap.”

Mihai Sleahtiţchi
Mihail Şleahtiţchi, actualul ministru al educaţiei, explică existenţa acestui gen de nemulţumiri în felul următor:

„Studenţii noştri interpretează de o manieră simplistă acest credit transferabil sau mobilitatea. Ei uită că mai există nişte subtilităţi legate de numărul de ore şi de teme…”

Ministrul recunoaşte totuşi că R. Moldova are restanţe mari la armonizarea curriculei, şi pe intern, dar şi cu cea europeană, dar spune că toate se vor limpezi după adoptarea unei noi legi a educaţiei care să fie la unison cu spiritual Convenţiei de la Bolognia aşa cum este noul Cod al educaţiei, document ce trebuie să ajungă în curînd pe masa Parlamentului:

„Pînă în prezent nu ne-am mişcat cu viteza pe care ne-am dorit-o pentru că viaţa universităţilor este sub imperiul legii învățămîntului din 1995, care intră în contradicţie cu vectorul pe care ni l-am propus. Din momentul în care vom adopta noul Cod al educaţiei, vă asigur că viteza va creşte de câteva ori. Este de fapt primul pas serios pe care îl vom întreprinde spre ralierea învăţămîntul din R. Moldova la tradiţiile învăţămîntului din lumea prosperă”, estimează ministrul Şleahtiţchi.
XS
SM
MD
LG