Linkuri accesibilitate

Reforma justiţiei, mediul de afaceri şi lupta cu corupţia rămân marile provocări pentru apropierea R.Moldova de UE.


Pe durata celor doi ani de participare la Parteneriatul Estic, Republica Moldova a reuşit să se mişte rapid pe calea integrării europene, iar autorităţile de la Chişinău, incurajate de aceste constatări venite din afară, se aşteaptă să treacă la altă etapă în negocierile pentru regimul fără vize cu UE şi să procedeze la negocierea acordului de liber schimb – acord care ar fi ultimul pas înainte ca Moldova să se asocieze la Uniune. Optimismul autorităţilor nu este împărţit însă întru totul de experţii care au făcut azi bilanţul celor doi ani de la lansarea Parteneriatului, şi asta pentru că urmează partea cea mai grea: realizarea reformelor.

Autorităţile moldovene au ştiut să tragă foloase de pe urma programului gîndit de UE să ajute vecinii săi din est, Moldova fiind considerată lider printre cele şase foste republici sovietice invitate să participe la Parteneriatul Estic. Experţii pun acest succes pe seama diplomaţiei moldovene, contrar progreselor modeste în aplicarea reformelor. Mai ales cînd e vorba de cea din justiţie, asupra căreia atrag atenţia şi oficialii europeni.

Corneliu Gurin de la Asociaţia pentru Democraţie Participativă consideră că reformarea organelor din justiţie este cea mai grea încercare pentru autorităţile moldovene care şi-au propus un plan ambiţios de integrare europeană.

Expertul şi-a justificat părerea astfel: „Deocamdată real nu există nicio lege nouă adoptată, nu există niciun act normativ, şi nu există de fapt nici o reformă în domeniul justiţiei. Cîte ceva la capitolul transparenţă, cîte ceva la capitolul responsabilitate, dar în general ceea ce ar avea impact şi ar reduce termenele de examinare, ar spori eficienţa, ar asigura responsabilitatea, mobilizarea tuturor celor care trebuie să facă actul de justiţie calitativ deocamdată aceste lucruri nu sînt. Şi chiar nişte elemente mai simple, vedem că nu pot fi asigurate de exemplu nişte numiri de judecători sau alegerea unor demnitari din cadrul justiţiei. Există modalităţi de abuz, care nu au fost excluse în totalitate, iar cei vinovaţi – noi sîntem martori: ce s-a întîmplat cu dosarele 7 aprilie, ce se întîmplă cu dosarele de corupţie, ce se întîmplă cu dosarele foştilor demnitari despre care opt ani de zile presa a scris că ar fi corupţi, că ar fi implicaţi în afaceri ş.a.m.d. ”

Expertul remarcă şi alte semne care ar prevesti că reforma din justiţie va merge greu. Pentru reformele esenţiale nu sînt alocaţi bani din buget, iar legile care fac parte din capitolul de reforme se adoptă greu în Parlament.

Pe lîngă reforma organelor de justiţie, autorităţile moldovene au în faţă alte două provocări care ar putea încetini apropierea Moldovei de UE. Oficialii europeni cît şi experţii de pe loc semnalează lipsa de rezultate în lupta cu corupţia şi recomandă să se facă eforturi mai consistente pentru a îmbunătăţi climatul de afaceri.

Beneficiile potentiale le poate zădărnici şi instabilitatea politică din Moldova, consideră Victor Chirilă, directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă: „Acest lucru a fost menţionat chiar şi în declaraţia de ieri a Consiliului de Cooperare, unde s-a atras atenţia asupra necesităţii soluţionării crizei politice prin includerea tuturor actorilor politici. ”

Mai mulţi experţi de la Chişinău consideră că un nou scrutin parlamentar anticipat, provocat de nealegerea preşedintelui ţării, ar scădea simţitor creditul de încredere pe care îl arată autorităţile europene faţă de R. Moldova.

Parteneriatul Estic a fost lansat acum doi ani la Praga şi acoperă șase ţări foste sovietice din vecinătatea UE: Ucraina, Belarus, Moldova, Georgia, Armenia şi Azerbaidjanul. Programul poate aduce ţărilor avantaje mari, inclusiv sprijin financiar important, insistîndu-se adesea pe liberalizarea regimului de vize. Dar în primul rînd este o cale pentru aceste ţări de a-şi ajusta economia şi administraţia la standardele legislative ale UE.
XS
SM
MD
LG