Linkuri accesibilitate

Vladislav Gribincea (CRJ): „reformarea justiţiei era cea mai grea şi cea mai importantă reformă în calea integrării europene”.


Aşadar o nouă amânare a alegerii preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie. Consiliul Superior al Magistraturii a decis să revină la această problemă peste 30 de zile. Pentru funcţia de preşedinte al CSJ – vă reamintim – sunt patru candidaţi: preşedintele interimar al acestei instituţii, Ion Muruianu; preşedintele interimar al Colegiului Penal al CSJ, Raisa Botezatu, preşedintele Consiliului Suprem al Magistraturii, Nicolae Timofti, şi judecătorul Constantin Gurschi.
L-am întrebat în seara zilei de ieri pe dl Vladislav Gribincea, preşedintele Centrului de Resurse Juridice, ce motive au condus şi de această dată la o amânare.

Interviul matinal EL: Vladislav Gribincea despre motivele tergiversării alegerii președintelui CSJ
Vladislav Gribincea: „Din cîte am înţeles din declaraţiile Consiliului Superior al Magistraturii drept motiv pentru amânare a servit un document nefavorabil unui candidat, dat de către Serviciul de Informaţii şi Securitate, pe care acel candidat a declarat că îl va contesta.”

Europa Liberă: Este vorba de un aviz oferit membrilor Consiliului de către SIS referitor la dl Ion Muruianu, un aviz care pare a fi obişnuit, regulamentar. De altfel, dl Gribincea, un asemenea aviz de-o fi de laudă, de-o fi de pagubă pentru candidat, are caracterul unui document de care membrii Consiliului trebuie să ţină cont în mod obligatoriu sau este doar pentru documentare, să spunem aşa?

Juristul Vladislav Gribincea
Vladislav Gribincea:
„În funcţie de caracterul documentului, să spunem aşa, bineînţeles că răspunsul poate fi diferit. În termeni practici este vorba de o opinie a SIS cu privire la un candidat, rămâne o simplă opinie pentru membrii CSM, şi acel candidat, în cazul nostru dl Muruianu, putea să aducă contra-argumentele sale şi să convingă membrii Curţii de faptul că ceea ce este scris acolo fie nu corespunde adevărului, fie nu corespunde în totalitate adevărului. Atunci, Consiliului Superior al Magistraturii putea lua o decizie fără a amâna examinarea chestiunii.”

Europa Liberă: Dar iată că dl Ion Muruianu a preferat să nu o facă, precizând doar că va contesta acest aviz pe care îl consideră denigrator la imaginea Domniei sale.

Vladislav Gribincea:
„Nu am înţeles ce procedură va folosi dl Ion Muruianu. Din câte cunosc eu, asemenea avize nu se contestă, în principiu. Din câte am înţeles eu, dl Muruianu a declarat că el va contacta SIS cu informaţii în susţinerea poziţiei sale, în speranţa că Serviciul îşi va revedea avizul. Ceea ce mi se pare bizar, având în vedere că avizul nu este obligatoriul pentru Consiliul Superior al Magistraturii. Acelaşi lucru putea fi făcut în şedinţa Consiliului.”

Europa Liberă: Se poate doar ghici ce conţine acel aviz, de vreme ce actual preşedinte al CSJ susţine că îl ponegreşte. De altfel, de ce un asemenea document nu ar fi public, la judecata cetăţeanului simplu, dle Gribincea?

Vladislav Gribincea:
„În principiu, documentele date nu ar trebui să fie confidenţiale, mai ales că este vorba de o funcţie atât de înaltă în stat. Eu nu cred că în acel aviz se conţin informaţii cu referire la viaţa privată a dlui Muruianu, care poate fi separată de exercitarea funcţiilor publice. Totuşi, până acum, asemenea avize nu au fost făcute publice.”

Europa Liberă: Am întrebat, dle Gribincea, mai multe persoane avizate, ce explicaţii au pentru această amânare şi, până la urmă, tărăgănare a alegerii preşedintelui CSJ, şi aproape toate au arătat cu degetul arătător în sus, spre clasa politică. Dvs ce opinie aveţi?

Vladislav Gribincea:
„Intuiţia mea este că deşi funcţia de preşedinte al CSJ nu ar trebui să fie una axată pe politic, în ultimii zece ani, aş spune opt chiar, toţi preşedinţii Curţii au avut o legătură mai mult sau mai puţin apropiată cu clasa politică. După cum se ştie legităţile politicului nu dispar peste noapte.”

Europa Liberă: Aici poate ar fi cazul să descifrăm un pic. Când se spune, de fapt, că politicienii ar râvni să stăpânească de la distanţă, într-un fel sau altul, ce foloase ar putea trage? Oare este naiv să se creadă, cum cred mulţi, că justiţia este legată la ochi şi nu poate, în principiu, să se uite la un politician sau altul?

Vladislav Gribincea:
„Speranţa mea este că lucrurile stau aşa însă aparenţele pot sugera contrariul. Au existat în presă multe materiale care au sugerat că politicienii au afaceri şi în perioada în care ei sunt în funcţii publice, afacerile lor înfloresc foarte des prin intermediul unor soluţii judiciare care, surprinzător sau nu, cel mai des sunt în favoarea lor. Este pentru mine evident că este o legătură cauzală între succesul afacerii lor şi funcţiile publice şi implicit soluţiile judiciare.”

Europa Liberă: Încă o lună, se pare, în urmă Organizaţia pe care o coordonaţi – Centrul de Resurse Juridice şi o altă organizaţie – Asociaţia pentru Democraţie Participativă „ADEPT”, au format un apel public de asigurare a transparenţei şi probităţii în procesul de alegere a preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie. Apel ce conţinea nişte cereri concrete. Vreun efect?

Vladislav Gribincea:
„Prin apelul nostru noi am solicitat ca, în primul rând, să fie făcută publică oficial lista candidaţilor, să fie anunţată din timp data la care vor fi discutaţi candidaţii, aceştia să fie audiaţi public asupra programului lor de administrare a CSJ, funcţie pentru care candidează, şi ca să pronunţe o hotărâre promptă şi plenar motivată din care să fie clar de ce, cel selectat este bun, iar ceilalţi sunt mai puţin buni. Până la momentul dat, noi nu am primit un răspuns la acel apel şi nu cunoaştem dacă solicitările noastre vor fi satisfăcute. Totuşi, dacă acestea vor fi satisfăcute atunci procedura de alegere va trezi mai puţine suspiciuni că nu a fost echitabilă. ”

Europa Liberă: Înţeleg că aţi semnat acel apel în calitate de cerere de asigurare a accesului la informaţia cu caracter public, adică sub auspiciile Legii accesului la informaţie. Trebui mai înţeleg că de data aceasta tăcerea ca răspuns, a venit din chiar inima justiţiei, nu?

Vladislav Gribincea:
„Spre regret, prevederile legislative în acest domeniu sunt destul de confuze iar practicile anteriore sugerau că judecătorii preferă să-şi aleagă conducătorii pe ascuns şi nu public.”

Europa Liberă: Tergiversarea alegerii preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, deja pare să trezească fel de fel de suspiciuni şi să producă neîncredere publică faţă de Consiliul Superior al Magistraturii. Poate această perioadă coincide cu o zodie a nehotărârii? Ce spuneţi?

Vladislav Gribincea:
„Eu nu cred că este vorba de o coincidenţă. Până acum, niciodată concursul pentru suplinirea funcţiei de preşedinte a CSJ nu a durat atât de mult. Mai mult ca atât, să fie amânată de două sau trei ori. Cred eu că există anumite interese ascunse în a perpetua situaţia existentă. Vorba latinilor: „Dacă nu înţelegi logica, căutaţi interesul”.”

Europa Liberă: Cât timp poate dura legal această situaţie suspendată şi ca să completez această întrebare, ce se întâmplă dacă situaţia rămâne în aer?

Vladislav Gribincea:
„Formal, atât timp cât nu este ales un nou preşedinte al CSJ, vechiul preşedinte îşi exercită atribuţiile. Asta poate dura şi ani de zile, dar nu este de dorit. Concursul pentru suplinirea funcţiei de preşedinte al CSJ a fost anunţat în noiembrie, avem jumătate de an de atunci şi încă nu avem ales preşedintele. Am spus că este o practică neobişnuită pentru Republica Moldova, este pentru prima dată când aces lucru se întâmplă.”

Europa Liberă: Şi ultima întrebare, dle Gribincea, reformarea justiţiei pare să provoace mari dureri de cap, dacă nu cele mai mari, autorităţilor moldovene în angajamentul de apropiere de Uniunea Europeană. Cum se proiectează această tergiversare în condiţii mai puţin transparente a alegerii preşedintelui CSJ asupra intenţiilor, eforturilor de a aduce la normalitate situaţia din justiţie?

Vladislav Gribincea:
„Cred eu că aici avem două aspecte despre care am putea să discutăm. Primul este percepţia judecătorilor asupra situaţiei, bineînţeles că sunt judecători care ar merita să rămână în sistem şi sunt câţiva sau un pic mai mulţi care nu merită să fie judecători. Prima categorie ar vrea schimbări. Totuşi în momentul în care se ezită cu anumite mesaje, aceasta descurajează. A doua chestiune este mesajul pentru public în cazul în care cetăţenii de rând nu înţeleag de ce lucrurile nu pot fi soluţionate, atunci implicit ajung la concluzia că guvernarea este proastă.

Dar cel mai important este un risc pe care guvernarea nu cred că l-a conştientizat – reformarea justiţiei era cea mai grea şi cea mai importantă reformă în calea integrării europene. Această problemă a generat bătăi de cap atât pentru guvernarea de la Bucureşti, cât şi pentru cea de la Sofia. Cred eu că lecţiile din aceste ţări trebuiau trase şi la noi. Da, problema justiţiei nu va putea fi soluţionată atât timp cât clasa politică nu îşi va schimba regulile de joc. Atât timp cât politicienii devin politicieni pentru a-şi înmulţi averile va fi foarte greu de vorbit despre o soluţionare adecvată a problemei justiţiei din Republica Moldova.

Europa Liberă: Dle Gribincea, vă mulţumim.

XS
SM
MD
LG