Linkuri accesibilitate

„Jurnaliştii vorbitori de limbă rusă trăiesc într-un ghetou, creat de ei”




Cu ocazia Zilei internaţionale a libertăţii presei, Vasile Botnaru a stat de vorbă la Chişinău cu participanţii la forumul media, organizat de UNESCO, despre starea de divizare a presei în doua tabere lingvistice, română şi rusă, jurnalista Natalia Morari şi Corina Cepoi, de la Centrul de Jurnalism Independent.

Natalia Morari


Natalia Morari

Natalia Morari
: „Divizarea aceasta a jurnaliştilor vorbitori de limbă română şi vorbitori de limbă rusă în societatea noastră, dar aceasta se referă nu doar la jurnalişti, dar şi la oamenii de rând, ea se produce nu din cauza diferenţelor dintre noi, dar din cauza frustrărilor noastre. Unii sunt absolut frustraţi deoarece nu vorbesc limba de stat şi lor li se pare, că drepturile lor sunt cumva lezate în ultimul timp.

Alţii au o altfel de frustrare – după mai mulţi ani ai istoriei sovietice, oamenii îşi aduc aminte de timpurile, când erau nevoiţi să vorbească o altă limbă, care nu era limba lor obişnuită, vorbită în familie, ş.a.m.d. Oricum, această divizare în societatea noastră se produce din cauza frustrărilor noastre, sunt absolut convinsă. Ok, noi suntem diferiţi, toată lumea e diferită.

În State oamenii sunt diferiţi, dar oricum nu sunt divizaţi pe aceste principii. Aici e vorba de frustrări. E posibil sau nu să ne unim? Da, e posibil, dar aceasta ar trebui să înceapă de la familie, de la grădiniţă, de la şcoală, până la conducere. Aici nu e posibil de făcut un singur pas, un singur lucru, care ar soluţiona toată problema.

Ar fi corect ca conducătorii noştri să nu închidă ochii, să nu se prefacă că plouă. Această problemă există. Eu ca vorbitoare de limbă rusă, care în ultimul timp activează mai mult în mediul de vorbitori de limbă română, simt acest lucru pe propria mea piele. Această diviziune într-adevăr există. Jurnaliştii vorbitori de limbă rusă demult trăiesc într-un ghetou, creat de ei. Ei se simt acolo mult mai bine, mult mai confortabil, deoarece citesc presa, care le este cunoscută, vorbesc limba care le este obişnuită şi nu vor să facă nici un pas spre alt mediu.

La fel şi în mediul celălalt, unde lumea principial vorbeşte doar limba română şi nu vrea să audă nici un cuvânt în limba rusă ş.a.m.d. Ce trebuie de făcut? Eu am vorbit astăzi despre asta – trebuie să fim mult mai toleranţi. De exemplu, atunci când eu am încercat să vorbesc româna de la televizor, o făceam foarte stâlcit, recunosc acest lucru, o făceam foarte urât. Dar eu am fost criticată şi lovită foarte dur mai mult de acei, care mereu vorbeau despre necesitatea de a învăţa limba română, despre faptul că rusofonii nu învaţă limba română şi ar trebui de obligat pe toţi. Şi iată, eu benevol am început să învăţ limba aceasta, am început să vorbesc.

Dar pe ei deja a început să-i enerveze faptul cum vorbesc eu, dar nu faptul că eu vorbesc. Şi la fel şi cu ruşii. Ei au văzut în aceasta un fel de conformism. Şi când încercam să explic oamenilor, că e ok, e normal să învăţ a doua limbă şi îmi pare foarte rău, că n-am avut ocazia aceasta în copilărie, dar o fac acum, lumea nu prea mă înţelegea. Ce trebuie de făcut? Eu nu ştiu. Dar asta s-a întâmplat firesc. Eu, de exemplu, pe copii mei neapărat îi voi da la grădiniţă cu predare în limba română, dar în familie voi vorbi în rusă.”

Corina Cepoi


Corina Cepoi
Corina Cepoi
: „Divizarea jurnaliştilor este. În continuare se păstrează această comunitate separată a jurnaliştilor moldoveni şi a jurnaliştilor de expresie de limbă rusă. Din păcate, tangenţele sunt foarte mici şi aceste suprapuneri a breslei nu sunt suficiente pentru ca jurnaliştii să lucreze bine împreună şi să lucreze pentru un cititor. Că până la urmă, eu cred, că jurnaliştii de expresie de limbă română şi rusă uită, că au Moldova ca audienţă, adică cetăţenii acestei ţări. Şi au probleme similare, şi cetăţenii au probleme similare, şi jurnaliştii au probleme similare, foarte asemănătoare în diverse organizaţii de media.

E păcat, că noi ne separăm pe criterii de etnie, pe criterii de limbă. Am putea, dacă oricum vorbim şi de ceea ce am putea să facem, pentru ca aceste comunităţi să le apropiem, să facem mai multe activităţi, care să fie direcţionate pentru jurnalişti de limbă rusă şi română. Deci, într-un fel să facem să fie atrăgători şi unora şi altora nişte activităţi, care i-ar apropia. Cred că începuturi sunt, însă trebuie să continuăm s-o facem mai departe.”
XS
SM
MD
LG