Linkuri accesibilitate

Unele instituţii media au refuzat să subscrie noului cod deontologic


Deopotrivă cu instituţii acuzate mereu în urma unor monitorizări independente de partizanat politic sau alte păcate jurnalistice, şi posturi de televiziune cu o imagine mai puţin contestată cum ar fi ProTV Chişinău, Publika TV sau TV7 nu au subscris normelor conţinute în noul cod de conduită al jurnaliştilor moldoveni. I-am întrebat pe unii dintre patronii acestora ce i-a făcut să răspundă cu refuz acestei iniţiative.

De Ziua presei, un nou cod de conduită pentru jurnalişti


Dumitru Ţîra, director general al Publica TV:
Nu semnez chestii pe care nu le agreez. Nu avem nici o problemă cu ideea, o susţinem, dar avînd în vedere că facem lucruri bine puse la punct, ne dorim ca şi acest cod să fie bine pus la punct. Ni s-a trimis un text pe e-mail, noi am zis că avem nişte propuneri, după care n-a mai urmat absolut nimic”.

Şi Anatol Golea, director TV7:

- „De ce trebuie să semnăm un document formal cînd există atîtea documente, cu prevederi legale, pe care ne-am angajat să le respectăm plenar şi le-am respectat întotdeauna. Ei cred că Codul deontologic este un document amorf, nefuncţional, care cineva astăzi îl semnează şi mine îl încalcă. Există legislaţie care trebuie respectată şi punctum.”

Corina Fusu şi Dirk Schuebel




Reprezentanţii unor instituţii europene care au sprijinit iniţiativa adoptării codului au regretat însă acest gen de atitudini. Prezent la ceremonia de semnare a documentului, Dirk Schuebel, ambasadorul UE de la Chişinău, a spus că autoregmentarea este esenţială atunci cînd vine vorba despre etica jurnalistică şi a îndemnat nesemnatarii să-şi modifice opţiunea.

În viziunea Centrului de Jurnalism Independent, cei ce au ezitat să-şi asume codul se feresc de responsabilitatea pe care o implică nerespectarea normelor conţinute în el, aşa cum remarcă Nadin Gogu, director al centrului:

- „Consiliul Europei a făcut recent nişte studii de caz despre cum anumite subiecte delicate au fost reflectate de instituţii media, fiind vorba despre protecţia copiilor, a victimelor, şi vreau să vă spun că posturile respective au mari probleme la acest subiect. Dacă semnează, asta ar însemna că trebuie să fie mai atenţi, să respecte şi asta ar însemna probabil reducerea numărului de audienţi. Păcat.”

Ludmila Andronic
Ludmila Andronic, preşedinta Consiliului de presă, instituţie abilitată să monitorizeze respectarea eticii de către jurnalişti, spune că acesta va reacţiona la toate sesizările, indiferent dacă instituţia media vizată a semnat sau nu codul deontologic:

- „Faptul că ei nu şi-au asumat codul nu înseamnă că noi nu vom reacţiona. Televiziunile greşesc deseori prin faptul că nu prea tratează cu acurateţe interesele minorilor, au mai fost publicate scene suicidale. Aşa că o să-I monitorizăm pe toţi. În cazul în care ei vor considera că noi nu suntem o autoritate, vom face declaraţii publice, astfel ca oamenii să tragă cu urechea şi să-şi tragă concluzii.”

Noul cod conţine în premieră prevederi concrete despre cum trebuie să fie respectată identitatea minorilor implicaţi în diverse evenimente sau cea a victimelor unor accidente şi infracţiuni. „Înregistrările video trebuie modificate, pentru protejarea identităţii minorilor”, scrie bunăoară în cod.

Documentul vorbeşte mai concret ca niciodată şi despre conflictele de interese, spunând, de exemplu, că „jurnaliştii nu acceptă cadouri şi avantaje pentru influenţarea actului jurnalistic”. Codul mai obligă breasla să separe faptele de opinii, să denunţe cenzura şi să evite raporturile prea apropiate cu autorităţile de natură să le afecteze imparţialitatea.
XS
SM
MD
LG