Linkuri accesibilitate

In căutarea lui Osama bin Laden


În septembrie 2010 oficialii CIA au ajuns la concluzia că există „o posibilitate reală” ca bin Laden să se afle în clădirea de la Abbotabad.


La o zi după anunţarea oficială a morţii lui Osama bin Laden, în presă continuă să apară detalii despre operaţiunea care a dus la asasinarea celui mai căutat terorist al planetei. O relatare a corespondentei Europei Libere, Heather Maher este sintetizată de Mircea Ţicudean.

Căutarea lui bin Laden a durat aproape un deceniu, dar primul indiciu cu adevărat preţios a apărut abia în urmă cu patru ani şi-a fost un simplu nume. În 2007, serviciile de informaţii americane au aflat identitatea reală a curierului lui bin Laden, căruia îi ştiau până atunci doar „pseudonimul” războinic: Abu Ahmed al-Kuwaiti. După interogarea multor suspecţi a ieşit la suprafaţă numele Sheik Abu Ahmed.

Associated Press
scrie că informaţia au fost obţinută probabil la punctele de detenţie secrete CIA din estul Europei. Au trecut încă doi ani până când serviciile de informaţii au început să bănuiască unde se află curierul, anume undeva în apropierea capitalei Pakistanului, Islamabad.

Între timp, mulţi experţi începuseră să creadă că bin Laden nu se ascunde într-o peşteră din munţi, aşa cum se spunea din 2001 încoace, ci într-un loc „normal”, printre oameni.

În august 2010, a intrat în atenţia serviciilor secrete o clădire dintr-o staţiune de odihnă aflată la nord de Islamabad, Abbottabad, iar experţii americani au început să studieze serios structura ei. Ce le-a atras atenţia mai întâi a fost zidul împrejmuitor cu înălţimea de patru până la șase metri, drapat cu sârmă ghimpată, dar şi faptul că un balcon era şi el împrejmuit cu un zid înalt de peste doi metri. Alte lucruri ciudate au fost că spre deosebire de ceilalţi locatari din zonă, persoanele din clădirea suspectă nu scoteau gunoiul în stradă, ca să fie colectat de salubritate, iar edificiul nu părea să aibă conexiuni de internet şi telefonice.

Momentul crucial a fost când serviciile secrete au avut certitudinea că Sheik Abu Ahmed, curierul, locuieşte în clădirea din Abbottabad.

În septembrie anul trecut oficialii CIA au ajuns la concluzia că există „o posibilitate reală” ca bin Laden să se afle în clădire şi că mica fortăreaţă a fost construită special pentru el, probabil în 2005.

În februarie, rezultatele investigaţiei de până atunci au fost aduse la cunoştinţa preşedintelui Obama. Consilierul de securitate naţională John Brennan a spus că în februarie încă nu exista o confirmare fermă a faptului că bin Laden locuieşte în clădirea suspectă, aşa că hotărând să treacă la acţiune, preşedintele Obama a riscat într-o anumită măsură.
„Cred că a fost cea mai inspirată decizie luată de vreun preşedinte în istoria recentă”, a spus consilierul Brennan, privind retrospectiv.

Începând de la jumătatea lunii martie, preşedintele Obama a coordonat cu echipa sa de consilieri plănuirea operaţiunii. S-a discutat printre altele despre posibila bombardare a clădirii, în care se bănuia că trăiesc 22 de persoane. Obama s-a opus acestei soluţii, pentru că dorea o dovadă clară a morţii lui bin Laden şi cât mai puţine victime colaterale. AP citează un oficial de securitate care spune că în clădire se aflau duminică 33 de copii şi nouă femei.

Preşedintele a ales în cele din urmă soluţia unui raid al forţelor speciale – forţele SEALS ale marinei – iar la 19 aprilie şi-a dat acordul preliminar pentru operaţiune.
Acesta ar fi fost momentul logic la care Washingtonul ar fi putut să informeze Pakistanul ce pune la cale. Numai că operaţiunea a fost atât de secretă încât nici ţara unde a avut loc n-a fost informată. Consilierul Brennan spune că Islamabadul a aflat despre uciderea lui bin Laden când cadavrul acestuia şi toate persoanele care participaseră la operaţiune erau deja la bordul unui avion în afara spaţiului aerian pakistanez.
  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG