Linkuri accesibilitate

Petru Macovei: „jurnaliştii responsabili îşi iau meseria în serios şi îşi elaborează propriile legi pe care le respectă”.


Ziua Mondială a Libertăţii Presei astăzi. Motive mai multe de sărbătorire acum? Sau de îngândurare? Care este faţa şi reversul libertăţii presei în Republica Moldova ? Vom discuta în această dimineaţă cu jurnalistul Petru Macovei, directorul Asociaţiei Presei Independente.

Fața și reversul libertății presei în R. Moldova - interviul matinal EL cu Petru Macovei



Petru Macovei
Europa Liberă: O ameliorare a situaţiei presei în Republica Moldova în ultimul an - cum se spune într-un Memoriu privind libertatea presei - ar însemna în general - cum ar fi de presupus - mai bune şi corecte condiţii de muncă în sens larg pentru jurnalişti, mai multă responsabilitate profesională a jurnaliştilor, pofte mai reduse ale guvernanţilor şi politicienilor în general de a-şi subordona maşinăria jurnalistică şi, poate în primul rând, mai multă satisfacţie a cetăţeanului de a se bucura de beneficiile unei prese libere şi responsabile… Dvs. cum aţi exemplifica pe scurt această ameliorare din ultimul an?

Petru Macovei:
„Aţi descris un tablou aproape ideal după care ar funcţiona presa inclusiv în R. Moldova. Sigur că lucrurile nu stau nici pe de parte aşa cum aţi spus dv. Este adevărat situaţia presei s-a ameliorat în viziunea organizaţiilor neguvernamentale de media, în sensul în care spaţiul mediatic a devenit mai liberalizat, ca să mă exprim aşa. Au apărut mai multe instituţii mass-media care promovează un jurnalism activ, de multe ori acid, ceea ce este foarte bine în opinia noastră.

Pe de altă parte, există încă foarte multe probleme, inclusiv pe segmentul autoreglementării, dar şi alte probleme pentru că nici chiar în raport cu autorităţile lucrurile nu s-au schimbat radical. Există semne de îmbunătăţire, dinamica, vorba vine, este una pozitivă, totuşi mai este o seamă de probleme care sunt reflectate şi în acel memoriu la care aţi făcut referire.”

Europa Liberă: Astăzi urmează să fie adoptat Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova în redacţie nouă… Un fel de busolă de etică, corectitudine profesională, ca să spunem aşa. În primul rând de ce a fost nevoie de această nouă versiune?

Petru Macovei:
„Din mai multe considerente. Precedentul text al Codului deontologic adoptat de UJM şi alte asociaţii de media în anul 1999 este un document relativ bun, însă el avea o carenţă foarte mare şi anume faptul că nu a fost asumat de breasla jurnalistică, altfel spus redacţiile nu au subscris sub textul acestui Cod deontologic, au subscris nişte asociaţii mai reprezentantive sau mai puţin reprezentative.

Ceea ce se doreşte în actuala variantă a codului deontologic este ca redacţiile propriu-zis să subscrie, să subsemneze, asta însemnînd că textul codului a fost examinat şi în redacţii şi a fost asumat de către colective şi de către jurnalişti în parte. Asta ar fi un argument. Cel de-al doilea este că textul precedent al codului era unul nu foarte complect şi nu a suferit nici un fel de modificare în cei peste 10 ani de la adoptare.

Or, unele norme din acel cod deontologic, vechea redacţie, nu erau foarte explicite. Spre exemplu, acolo nu se prevedeau norme speciale privind protecţia minorilor sau a victimelor, nu erau foarte clar specificate. Actuala variantă ia în considerare ultimele tendinţe sau ultimele mişcări pe piaţa media. În plus, sunt luate în considerare şi ultimele recomandări ale Consiliului Europei şi ale altor organizaţii care încearcă să promoveze nişte recomandări pentru îmbunătăţirea situaţiei presei, dar şi pentru sporirea gradului de responsabilitate al presei în raport cu consumatorii de media.”

Europa Liberă: Ce conţine principial nou?

Petru Macovei:
„Principial, nou nimic. Atîta doar că normele sunt structurate mai clar, codul propriu-zis este structurat pe nişte domenii, capitole speciale şi, aşa cum am spus, sunt cîteva norme care sunt desfăşurate, în comparaţie cu precedenta variantă în care ele nici nu erau poate chiar indicate sau erau doar subînţelese.”

Europa Liberă: Este un cod pentru breasla profesională, comunitatea jurnalistică… În ce măsură ar trebui să-l cunoască şi cetăţenii în general, ca să ştie mai bine ce aşteptări pot avea faţă de jurnalişti, să înţeleagă ce ar trebui să fie jurnalismul?

Petru Macovei:
„Sunt absolut convins că cetăţenii trebuie să cunoască în mare prevederile acestui cod deontologic, jurnaliştii ar trebui să-l cunoască ca pe „Tatăl nostru”, pentru că este legea (cît pe ce era să zic că este legea nescrisă) este chiar o lege scrisă a breslei jurnalistică, care însă nu este adoptată în Parlament, tocmai pentru faptul că jurnaliştii responsabili îşi iau meseria în serios şi îşi elaborează propriile legi pe care le respectă.

Dar spuneam că cetăţenii tot trebuie să cunoască în mare prevederile acestui cod deontologic pentru că mass-media este acel domeniu care îi vizează direct, care le influenţează viziunea asupra lucrurilor şi felul de a gîndi. Pînă la urmă sunt mass-media care „spală creierii” la modul direct sau indirect mai curînd al cetăţenilor, de aceea oamenii trebuie să cunoască prevederile acestui cod pentru a putea disemina jurnalismul calitativ de jurnalismul prost, jurnalismul adevărat de cel manipulatoriu.”

Europa Liberă: Zeci de asociaţii şi instituţii media s-au angajat să-şi asume acest cod, să-l urmeze în buchia şi spiritul lui… Dar unii sceptici ar putea insista în continuare spunând că documentul ar putea rămâne literă moartă în continuare. Ce vă face să credeţi că poruncile sau angajamentele din Cod vor deveni un fel de a fi profesional al unei majorităţi din breaslă?

Petru Macovei:
„Ar fi o naivitate să credem că o simplă adoptare a acestui document în cursul conferinţei de astăzi sau prin semnarea acelui angajament, aşa cum aţi spus, la ziua de astăzi peste 80 de instituţii şi asociaţii de media au subscris asumându-şi respectarea acestui cod. Cu siguranţă munca cea mare abia începe. Pentru că este foarte important ca acest Cod deontologic, prevederile lui să fie cunoscute de cetăţenii, de consumatorii de media pentru ca aceştia să poată, să încercăm să cultivăm felul în care cetăţenii consumatori de media înţeleg să citească, să privească sau să, asculte ceea ce spun instituţiile, mijloacele de informare în masă.

Tocmai din acest considerent în cadrul Zilelor Libertăţii Presei, dar şi în perioada următoare, unele asociaţii de media îşi propun să dezvolte programe în care cetăţăenii vor fi învăţaţi să citească mass-media, din punct de vedere critic, conuscînd normele deontologice şi încercînd să vadă cum jurnaliştii le-au respectat. Consiliul de presă, despre care aţi vorbit la începutul acestei emisiuni, este una din instituţiile care conform Codului deontologic în redacţie nouă are sarcina monitorizării respectării acestuia.

Aşa cum am spus, după adoptarea acestui Cod deontologic abia urmează să desfăşurăm programe care să asigure înntr-o perioadă de timp, realistic vorbind, nu foarte apropiată să asigurăm respectarea acestui cod deontologic de majoritatea absolută a instituţiilor mediatice din R. Moldova.

Vor exista întotdeauna, şi acum există instituţii mediatice sau aşa-zise instituţii mediatice care nu recunosc deontologia jurnalistică. Unul dintre ziarele de la Chişinău chiar a şi scris într-un articol că deontologia nu este ceea ce îl caracterizează şi cu siguranţă vor exista asemenea instituţii. Important este ca cele mai multe din ziare, posturi de televiziune şi radio să fie fidele acestor norme.”

Europa Liberă: Este oarecum uşor să opui rezistenţă profesională în faţa cuiva care te persecută. Dar de foarte multe ori – şi pare a fi o realitate – nimeni nu-ţi dă cu o ghioagă în cap ca să minţi jurnalistic prin ştiri sau, mai exact, prin schimonosirea ştirilor. Sunt numeroase cazurile când meseriaşul acceptă de voie bună să facă propagandă sau jurnalism negru din două motive: pentru că aşa crede că e bine şi pentru că îl plăteşte patronul sau şeful să facă aşa ceva. Cum sunt de soluţionat asemenea situaţii de breaslă acum?

Petru Macovei:
„Întrebările de felul acesta sunt puse tot mai des în ultima perioadă pentru că şi încălcările sau tupeul cu care unele persoane care se consideră jurnalişti, dar în fapt sunt nişte propagandişti sau nişte persoane care lucrează pentru ideologia unui partid sau în interesul unui grup economic. Mulţi oameni se întreabă de ce nu sunt pedepsite aceste persoane, ar trebui să fie pedepsite, zic ei. Opinia noastră este că ar trebui să fie pedepsite de către consumatorii de media în primul rînd care ar fi bine să înceteze să cumpere acesl ziar, să privească acel post de televiziune sau să asculte acel post de radio.

Or, alternativ ar fi să fie introduse reglementări legale, adică să existe o lege care ar pedepsi prin amendă sau prin altceva acele instituţii mediatice. Este foarte periculos să existe o lege. Tocmai pentru aceasta există mecanismele de autoreglementare, pentru a putea evita reglementarea legală a funcţionării mass-media. Or, noi nu suntem feriţi de acest pericol. S-ar putea întîmpla, de exemplu, ca la un moment dat unul dintre politicienii cu mai multă pondere sau care a fost vizat mai mult în instituţiile mass-media în ultima vreme, care să se simtă într-un fel defăimat, să propună Parlamentului un proiect de lege prin care să fie introduse reglementări legale.

În situaţia asta noi vom spune: staţi domnilor, noi avem un Cod deontologic pe care majoritatea absolută îl respectă, iar cei care nu îl respectă, prin puterea de funcţionare a acestui Cod deontologic şi, aşa cum am spus, prin influenţa mecanismelor de piaţă, adică a consumatorilor de media, în timp presa iresăponsabilă va dispărea, pentru că nu va mai avea priză la consumatori.”

Europa Liberă: Vorbind despre respectul faţă de statutul de jurnalist: unde se termină justificarea prin libertatea de exprimare şi libertatea presei? Pentru că după cum spuneţi sunt foarte mulţi propagandişti sau cu misiuni de propagandiste în breasla jurnalistică care îşi justifică orice incursiune de meserie prin faptul că e, vezi Doamne, libertate de exprimare şi libertatea presei.

Petru Macovei:
„Nu ştiu ce să vă zic pentru că, aşa cum am mai spus, aceste persoane care încearcă să inoculeze cetăţenilor nişte tîmpenii pînă la urmă, acoperite prin principiul de libertate de exprimare, nu sunt altceva decît persoane care încearcă să manipuleze opinia publică; la rîndul lor ei sunt manipulaţi de către politicieni sau de cei care le plătesc să scrie un articol, sau le oferă alte avantaje. Ar trebui, aşa cum am mai spus, ca majoritatea cetăţenilor să înţeleagă acest lucru, iar cînd se va întîmpa asta, probabil vom putea vorbi şi despre un climat mai bun şi mai responsabil pentru mass-media.

Europa Liberă: Dle Macovei, vă mulţumim.
XS
SM
MD
LG