Linkuri accesibilitate

Gheorghe Cojocaru: Orice tentativă de rescriere a istoriei de pe pozițiile propagandei de partid va întâmpina o ripostă adecvată din partea societății civile.










Gheorghe Cojocaru:
„Criza identitară cu care se confruntă moldovenii din Republica Moldova s-a constituit deja ca un fenomen definitoriu al societății, care, pe fondul crizei politice și economice, frânează puternic evoluțiile sociale și procesele de emancipare. În aceste condiții dificile, ar fi firesc ca elitele culturale și științifice, de comun acord cu clasa politică să caute remedii pentru această dilemă identitară existențială, cu scopul de a ajuta societatea să se regăsească într-o albie a normalității și să se pună punct mult prea prelungitelor „războaie” lingvistice sau celor pe teme „istorice”.

Europa Liberă: Altfel zis căutarea identităţii devine o identitate a moldovenilor. Numai că istoria recentă a Republicii Moldova ilustrează cu lux de amănunte că între bunele intenții ale oamenilor de cultură și de știință și reacția clasei politice față de acestea este adeseori o distanță mult prea mare, dacă nu chiar o prăpastie.

Gheorghe Cojocaru: „S-ar putea spune şi aşa. Într-adevăr distanţa este prea lungă, adeseori ireconciliabilă. Şi de bună seamă, aveţi dreptate, istoria recentă a Republicii Moldova ne poate servi o mulțime de exemple care arată cum clasa politică și autoritățile de vârf au urmărit să impună o anumită tratare a evenimentelor istorice, cum au promovat falsul istoric în manualele de istorie sau cum au răsucit mâinile unor instituții academice, forțându-le să se pronunțe în sensul programelor lor politice și dogmelor de partid. O asemenea atitudine numai a dăunat climatului din societate, a tensionat relațiile între societate civilă și factorii responsabili și a amplificat și mai mult disensiunile identitare”.

Isterie xenofobă înaintea alegerilor locale


Europa Liberă: Zisa politizare excesivă, practica ideologizării a rămas oare în trecut? Şi ce ar trebui de făcut ca omul politic să aplece urechea la vocea culturii, științei?

Gheorghe Cojocaru:
„În Republica Moldova orice e posibil, dar cred că orice tentativă de rescriere a istoriei de pe pozițiile dictatului politic sau propagandei de partid va întâmpina o ripostă adecvată din partea societății civile. Pentru a nu admite abordări vicioase, se impune o revizuire a rolului comunității academice și a Academiei de Științe în procesul de adoptare a deciziilor politice cu referire la aria competențelor sale. Avizul Academiei de Științe ar trebui să fie probabil unul obligatoriu pentru adoptarea unor proiecte legislative sau hotărâri de Guvern, iar autoritățile, pentru a evita luarea unor decizii eronate și contestate ulterior, ar trebui să țină cont de punctul de vedere al oamenilor de cultură și de știință.

Europa Liberă: Dincolo de căutările teoretice există practicile curente, şi vă dau un exemplu: în ajunul datei de 27 martie, zi în care a avut loc unirea Basarabiei cu statul român în 1918 – aşa defineşte istoriografia contemporană această zi, prin Chișinău au început să circule niște fluturași cu semnătura „Patrioții Moldovei”, în care acest eveniment este declarat „zi a rușinii naționale”. Cine sunt acești „patrioți” care contestă definiţia istoriografică și ce se urmărește această volantă?

Gheorghe Cojocaru:
„S-ar putea ca și în acest caz legat de 27 martie să fie vorba de aceiași „patrioți” care în vara anului trecut au protestat împotriva instalării pietrei funerare în memoria victimelor regimului totalitar comunist, din Piața Marii Adunări Naționale. Cred că, într-adevăr, avem a face aici cu o diversiune ideologică, aşa cum a fost catalogată în presa de la Chişinău această acţiune, prin care se urmărește compromiterea actualei guvernări democratice și ațâțarea unui nou val de isterie românofobă, mai ales că, iată, suntem în ajunul unor noi alegeri locale, iar stilul unor asemenea demersuri publice poate fi ușor descifrat”.
XS
SM
MD
LG