Linkuri accesibilitate

Nu anotimpul a provocat eşecul campaniei de sădire a arborilor, ci nepăsarea organizatorilor şi a oamenilor.


Şi iată că s-a terminat, lamentabil, maratonul primăvăratic „Un arbore pentru dăinuirea noastră”. După 10 ani de sădire asiduă a puieţilor, după 10 primăveri de înverzire a plaiului, cinovnicii au avut brusc o revelaţie: suprafeţele de păduri au rămas aceleaşi, pe unele terenuri doar 5% din copacii plantaţi au prins rădăcini, efortul colosal a născut un şoarece, milioane de lei s-au dus pe apa sîmbetei!

Ceea ce mă miră sincer e că revelaţia asta vine atît de tîrziu, după un deceniu de tocare metodică a banilor statului. Avem de-a face din nou cu povestea interminabilă Hoteli kak lucişe, a polucilosi kak vsegda. Şi doar lucrurile erau vizibile, toată lumea vedea că puieţii nu se prind. Eu însumi am scris despre cum se sădesc aiurea copaci, fără nici un rezultat, ani de zile într-un sat din raionul Străşeni. Şi totuşi arborii pentru dăinuirea nimănui erau sădiţi cu îndîrjire, după care se uscau implacabil.

Sincer să fiu, ideea Ministerului Mediului, aceea de a sădi copacii de acum încolo doar toamna, cînd chipurile condiţiile meteo sînt mai favorabile, ar putea să dea aceleaşi roade sterpe. În primul rînd, nu e deloc sigur că condiţiile meteo sînt mai bune în octombrie decît în aprilie. Convingerea mea e că nu anotimpul a provocat eşecul campaniei cu pricina, ci nepăsarea organizatorilor şi a oamenilor. În satul de care vă vorbeam, nimeni nu mai avea grijă de copaci, după sădirea cu surle şi trîmbiţe. Şi copacii se uscau.

Prin urmare, nu anotimpul e vinovat, ci felul în care au grijă de puieţi oamenii. În această direcţie ar trebui să muncească Ministerul Mediului. Ar trebui să se înţeleagă de ce acest mecanism nu funcţionează. Tot aşa cum ar trebui să se vadă dacă nu cumva, în spatele campaniilor zgomotoase de înverzire a plaiului natal, au existat nişte profitori ordinari. Nu ştiu dacă aceştia au existat, dar, ţinînd cont de epoca şi ţara în care trăim, un control ar fi oportun.

Eu îmi amintesc de chipurile luminoase, însufleţite, ale cinovnicilor care apăreau pe sticlă în cadrul acestor acţiuni primăvăratice. Cît de mult iubeau ei natura, cît de muncitori şi grijulii erau, sădind copacii. Sper foarte mult ca cel puţin cinovnicii să nu aibă revelaţii triste după cîţiva ani de desfăşurare a campaniei pe timp de toamnă...
XS
SM
MD
LG