Linkuri accesibilitate

Eugen Revenco: „liberalizarea regimului de vize trebuie să ducă la creşterea securităţii spaţiului estic fără riscuri pentru UE, nici migraţional, nici din punct de vedere al corupţiei, al crimei organizate, traficului de fiinţe umane.”


La începutul acestui an Republica Moldova a primit din partea Uniunii Europene planul de acţiuni pentru obţinerea călătoriilor fără vize în spaţiul Schenghen. După epuizarea sarcinilor înscrise în acest plan, moldovenii ar putea evita cozile de la ambasade pentru obţinerea vizelor. Pentru că o vorbă din popor spune că e mai bine să înveţi din greşelile altora, Republica Moldova ar putea profita de experienţa ţărilor din Balcanii de Vest pentru a obţine un rezultat pozitiv, dar mai ales, unul rapid. Cum? Aflăm într-o discuţie matinală cu Eugen Revenco, coordonator de programe la Asociaţia de Politică Externă.

Interviul matinal EL: cu Eugen Revenco despre perspective europene și vize


Europa Liberă: Dle Revenco, din câte ştim săptămâna trecută aţi fost într-o vizită de documentare în Serbia şi Macedonia, ţări care din 2009 au undă verde pentru călătoriile în spaţiul Schenghen. Ce ar putea Republica Moldova să înveţe din experienţa ţărilor balcanice?

Eugen Revenco
Eugen Revenco:
„Experienţa ţărilor balcanice este puţin diferită şi parcursul lor este puţin diferit de cel al Republicii Moldova şi ceea ce ne aşteaptă. Pentru Balcani, liberalizarea regimului de vize a constituit revenirea la un regim de călătorie pe care l-au avut cu 20 de ani în urmă. În timp ce pentru Moldova acest argument nu este atât de puternic, noi am avut călătorie liberă doar câţiva ani şi doar cu România şi unele ţări din regiune, membre ale UE deja.

Este important că decizia politică urmează să fie luată peste o perioadă anumită de implementare a planului de acţiuni privind regimul liberalizat de vize. Aici vom avea verificări foarte dure din partea UE, pentru că mecanismele diferenţiază, mecanismele şi metodele de verificare devin mai sofisticate, dar şi impactul liberalizării a fost observat de UE deja asupra acestor ţări.

Bunăoară, s-a observat că odată cu liberalizarea regimului de vize a crescut numărul solicitanţilor azil, anume abuzul de acest sistem. Probabil că UE va trebui să pună în aplicaţie un mecanism special de prevenire a abuzurilor, dar şi ţara noastră ar trebui să elaboreze măsuri compensatorii pentru preveni exodul de populaţie în acest caz”.

Europa Liberă: Vreţi să sugeraţi că Uniunea Europeană va fi mai precaută în cazul Republicii Moldova?

Eugen Revenco:
„Cu siguranţă va fi mai precaută, pentru că vedeţi Dvs care-i situaţia, liberalizarea regimului de vize trebuie să ducă la creşterea securităţii spaţiului estic care să nu prezinte riscuri pentru UE, nici migraţional, nici din punct de vedere al corupţiei, al crimei organizate, traficului de fiinţe umane. Republica Moldova însă, în pofida retoricii pe care o are, se pare că începe să nu producă rezultate. Dacă ne referim la traficul de fiinţe umane, atunci cruciale sau cele mai important criterii vor fi în continuare cele aplicate de SUA, iar aici Republica Moldova se pare că se mişcă de la nivelul doi spre nivelul trei, din păcate...”

Europa Liberă: Adică mai rău?

Eugen Revenco:
„Mai rău şi asta este marele paradox în această istorie de succes. În timp ce Macedonia a fost unul dintre liderii regionali şi acest coeficient american s-a ridicat până la 1, vedeţi care este contrastul deja?”

Europa Liberă: Dar care este explicaţia, dle Revenco, pentru că de regulă se invocă Transnistria, se invocă transparenţa frontierei de la est?

Eugen Revenco:
„Ştiţi, eu cred că este problema în ineficienţa aplicării acelor reforme promise şi problemele trebuie căutate în interior, de ce aceste probleme au apărut în continuare. Eu cred că este vorba de ineficienţa sistemului afacerilor interne în general, dar şi o coordonare insuficientă sau chiar proastă putem spune a implementării angajamentelor asumate faţă de partenerii externi.

Mai este şi un element politic important pe care trebuie să îl reţinem: că ţările din Balcani îşi închid dosarele de monitorizare în faţa Consiliului Europei în ceea ce priveşte angajamentele de aderare, bunăoară Serbia, care a aderat în 2003 în următorii câţiva ani, adică în 2008 şi-a încheiat procedura de monitorizare. Republica Moldova este monitorizată mai bine de 15 ani şi aşa cum scrie în rezoluţiile Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, trecerea la o etapă superioară sau la un nivel avansat în relaţiile cu UE nu poate avea loc fără închiderea angajamentelor asumate la momentul aderării la Consiliul Europei”.

Europa Liberă: Dle Revenco, dar mai are Republica Moldova şanse să adere odată cu ţările din Balcanii de Vest la UE decât să rămână în Parteneriatul Estic alături de ţări ca Belarus sau Ucraina?

Eugen Revenco:
„Eu cred că unica, aşa cum spune şi Ministerul de Externe, unica ofertă reală care este astăzi este Parteneriatul Estic. Valorificarea acestei politici estice este ceea ce putem să facem şi ceea ce trebuie să facem”.

Europa Liberă: Deci trenul este pierdut, să zicem aşa?

Eugen Revenco:
„Eu nu aş vorbi de trenuri pierdute, dar aş vorbi despre perspective îndelungate. Nu aş închide uşile de pe acum, este prea trist dacă începem să ne tăiem perspectivele noi înşine. Calitatea reformelor şi schimbarea realităţilor în ţară este ceea ce trebuie să ne preocupe în primul rând, iar UE este o lumină la capătul tunelului. Fără acest efort şi dacă începem de pe acum să ne facem probleme, desigur că nu o să ajungem.

Parteneriatul Estic reprezintă o politică evolutivă şi nu este chiar atât de rău că avem alte cinci ţări în acest parteneriat faţă de care putem face diferenţa şi atunci din această competiţie regională putem obţine şi rezultate. Ţări mari ca Ucraina pot deschide uşi şi am văzut în ceea ce priveşte regimul liberalizat de vize, Ucraina a fost cea care prima a obţinut această foaie de parcurs sau plan de acţiuni iar dacă ar fi fost Republica Moldova singură, nu ştiu dacă o obţinea”.

Europa Liberă: Ţinând cont de perioada în care ţările din Balcanii de Vest au obţinut liberalizarea regimului de vize, cât de realist este termenul pe care şi l-a propus guvernul de la Chişinău pentru obţinerea unui regim liberalizat de vize? Sfârşitul lui 2012?

Eugen Revenco:
„Nu ştiu dacă 2012 este un termen realist sau final pe care şi l-a fixat guvernul. Este important ca în perioada care urmează guvernul să demonstreze că reformele care au pornit şi gestionarea întregului sector de afaceri interne nu prezintă riscuri şi pericole. Eu ştiu că programul de guvernare este întocmit pentru patru ani şi se pare că guvernul vrea în doi ani de zile să implementeze toate elementele de ordin tehnic. În cazul Serbiei, perspectiva de lungă durată, cum este şi la noi astăzi, a constituit circa patru ani. Între patru ani ar putea fi un termen rezonabil. Iarăşi, nu ştiu dacă putem vorbi spre 2012, eu m-aş orienta cel mult la un termen de 2013, atunci când se va termina implementarea programului de guvernare şi atunci vom putea verifica exact dacă s-a ţinut guvernul de cuvânt sau nu”.
XS
SM
MD
LG