Linkuri accesibilitate

Pentru ca moldoveanul să consulte la timp medicul trebuie să aibă loc nişte transformări grandioase-halucinante în toate domeniile vieţii.


Deunăzi, ministrul sănătăţii, Andrei Usatîi, ne-a reamintit că în Moldova speranţa de viaţă e cu 10 ani mai mică decît în ţările Uniunii Europene. Nu e o noutate asta, fireşte. Cauzele sînt multe şi binecunoscute. Una însă ar merita să fie luată cu deosebire în discuţie.

E vorba de consultarea tîrzie, în ceasul al doisprezecelea, a medicului. Andrei Usatîi a spus că majoritatea bolilor sînt depistate tîrziu, cînd medicii nu mai pot face mare lucru.
Trăim, într-adevăr, într-un spaţiu în care omul ajunge cu mare întîrziere la medic, ajunge atunci cînd pur şi simplu nu mai poate suporta boala. Şi acest amănunt, dacă ne gîndim mai bine, spune multe despre civilizaţia în care trăim.

E suficient să încercăm să găsim nişte explicaţii pentru adresarea tardivă la medici ca să înţelegem ce se întîmplă cu adevărat aici. Aşadar, care sînt explicaţiile? În opinia mea, patru ar fi cele mai evidente. În primul rînd, de vină e sărăcia. Nu merg la medic ca să economisesc nişte bani. Nu merg pentru că nu am cu ce plăti tratamentul. De aceea, încerc să rezist cît pot şi mă duc numai atunci cînd sănătatea mea e în mare pericol. Pentru unii, această absenţă cronică a banilor devine fatală. Fireşte, îmbolnăvirea copilului e un caz aparte, dar nu întotdeauna.

În al doilea rînd, unii întîrzie fiindcă se tem de medicii opaci ai tranziţiei. În anii tranziţiei, în mase a crescut constant convingerea că medicii sînt nu numai puşi pe căpătuială, ci şi neglijenţi, indiferenţi. Frica de întîlnirea cu un medic răulean-insensibil a devenit proverbială. „Decît să ai de-a face cu un medic rău, mai bine nu-l întîlneşti deloc!” Această idee am auzit-o nu o dată în anii tranziţiei. De aceea, ne ducem la medici doar cînd durerea ne chirceşte.

Există şi a treia explicaţie, după părerea mea. Un soi de neglijare a propriei sănătăţi, o absenţă cronică a obişnuinţei de a îngriji propriul corp. Las că va fi bine, las că ne descurcăm cumva. Nu mai merg eu pentru un fleac la medic. Iaca dacă ar fi ceva grav. Şi faptul grav apare implacabil şi te boţeşte negreşit.

În sfîrşit, a patra explicaţie e că omul nu are timp şi amînă mereu consultarea medicului. Nu pot să merg azi, sînt ocupat pînă peste urechi, merg mîîine. Însă nici mine nu pot, voi merge poimîine. Sau peste o lună, sau peste un an. Şi uite aşa cotidianul searbăd nu-ţi mai oferă timpul necesar pentru sosirea la medic.

O reflecţie, în final. Pentru ca moldoveanul să consulte la timp medicul, în Republica Moldova trebuie să aibă loc nişte transformări grandioase-halucinante în toate domeniile vieţii. Cum ele doar abia se întrezăresc la orizont, consultarea tardivă a medicului va rămîne multă vreme o notă distinctivă a spaţiului autohton.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG